Marea tergiversare! Nodul rutier de la Bălți a fost dat în exploatare după patru ani

Nodul rutier de la Bălți a fost dat în exploatare, la patru ani de la începerea lucrărilor și a fost deschisă circulația rutieră.

Proiectul a presupus demolarea zidurilor aflate în stare precară, care nu mai puteau face față cerințelor, și a implicat turnarea a aproximativ 7000 de metri cubi de beton și aplicarea a 5 278 de tone de mixtură de asfalt. În plus, pentru îmbunătățirea siguranței, au fost instalate aproximativ 85 de indicatoare rutiere și aplicate 1783 de metri pătrați de marcaj rutier.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a subliniat că această infrastructură reabilitată este de o importanță crucială, fiind cea mai importantă intersecție din zona de nord a Republicii Moldova. Reabilitarea nodului rutier M5, care leagă Frontiera cu Ucraina, Criva, Bălți, Chișinău și Tiraspol, nu doar că îmbunătățește conexiunile de infrastructură, dar și stimulează dezvoltarea economică între centrul și nordul Moldovei.

Contractul pentru efectuarea lucrărilor a fost semnat în iunie 2019, adică aproape patru ani în urmă, iar „Poduri-Prim” SRL îi are ca acționari pe Veaceslav Ţerna – 60% și Natalia Rostovskaya – 40%, în asociere cu firmele Rutador și Ecotehlider.

Antreprenorul și-a asumat obligația să finalizeze integral lucrările contractuale în anul 2022, anunța ASD la finele lunii noiembrie 2021. Tot atunci, ASD constata că nodul rutier din preajma orașului Bălți, de pe drumul M5 frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina, km 133,71, este reparat în proporție de circa 65%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rutier #nod #balti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualizarea valorilor cadastrale, promovată de Guvern, riscă să genereze majorarea impozitelor pe proprietate, în lipsa unor mecanisme clare de protecție socială, avertizează economistul Marin Gospodarenco. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la Vocea Basarabiei, unde acesta a explicat implicațiile reale ale reformei pentru cetățeni.

Potrivit economistului, valorile cadastrale sunt actualizate în multe cazuri de două sau chiar trei ori, iar autoritățile centrale transferă responsabilitatea gestionării impactului către administrațiile publice locale. „Statul ridică baza de impozitare, dar spune că primăriile vor ajusta cotele. Este un transfer clar de responsabilitate”, susține Gospodarenco.

El atrage atenția că multe primării sunt subfinanțate, dependente de transferurile de la bugetul de stat și aflate sub presiune bugetară constantă. În aceste condiții, există un risc major ca ratele de impozitare să rămână neschimbate, ceea ce ar duce automat la dublarea sau chiar triplarea impozitelor pentru proprietari.

„Asta înseamnă un risc real de șoc fiscal, mai ales pentru pensionari, familii cu venituri mici și pentru cei care nu au cumpărat locuințe ca investiție, ci trăiesc în ele”, avertizează economistul.

O altă problemă semnalată este lipsa unui mecanism național unitar de protecție socială. Reforma nu prevede plafoane clare, limite de creștere sau scutiri obligatorii, iar deciziile sunt lăsate integral la discreția autorităților locale. „Capacitățile primăriilor sunt foarte diferite. Riscăm situații absurde, în care pentru același tip de locuință, într-o localitate oamenii vor fi protejați, iar în alta vor plăti mult mai mult”, a explicat Gospodarenco.

În opinia sa, reforma este necesară din punct de vedere tehnic, întrucât valorile cadastrale erau depășite, însă implementarea este făcută fără amortizoare sociale suficiente. „Statul spune că nu încasează nimic direct, dar impactul va fi resimțit în mod direct în buzunarul cetățenilor”, a subliniat economistul.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.