Marea tergiversare! Nodul rutier de la Bălți a fost dat în exploatare după patru ani

Nodul rutier de la Bălți a fost dat în exploatare, la patru ani de la începerea lucrărilor și a fost deschisă circulația rutieră.

Proiectul a presupus demolarea zidurilor aflate în stare precară, care nu mai puteau face față cerințelor, și a implicat turnarea a aproximativ 7000 de metri cubi de beton și aplicarea a 5 278 de tone de mixtură de asfalt. În plus, pentru îmbunătățirea siguranței, au fost instalate aproximativ 85 de indicatoare rutiere și aplicate 1783 de metri pătrați de marcaj rutier.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a subliniat că această infrastructură reabilitată este de o importanță crucială, fiind cea mai importantă intersecție din zona de nord a Republicii Moldova. Reabilitarea nodului rutier M5, care leagă Frontiera cu Ucraina, Criva, Bălți, Chișinău și Tiraspol, nu doar că îmbunătățește conexiunile de infrastructură, dar și stimulează dezvoltarea economică între centrul și nordul Moldovei.

Contractul pentru efectuarea lucrărilor a fost semnat în iunie 2019, adică aproape patru ani în urmă, iar „Poduri-Prim” SRL îi are ca acționari pe Veaceslav Ţerna – 60% și Natalia Rostovskaya – 40%, în asociere cu firmele Rutador și Ecotehlider.

Antreprenorul și-a asumat obligația să finalizeze integral lucrările contractuale în anul 2022, anunța ASD la finele lunii noiembrie 2021. Tot atunci, ASD constata că nodul rutier din preajma orașului Bălți, de pe drumul M5 frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina, km 133,71, este reparat în proporție de circa 65%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rutier #nod #balti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.