Marea tergiversare! Nodul rutier de la Bălți a fost dat în exploatare după patru ani

Nodul rutier de la Bălți a fost dat în exploatare, la patru ani de la începerea lucrărilor și a fost deschisă circulația rutieră.

Proiectul a presupus demolarea zidurilor aflate în stare precară, care nu mai puteau face față cerințelor, și a implicat turnarea a aproximativ 7000 de metri cubi de beton și aplicarea a 5 278 de tone de mixtură de asfalt. În plus, pentru îmbunătățirea siguranței, au fost instalate aproximativ 85 de indicatoare rutiere și aplicate 1783 de metri pătrați de marcaj rutier.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a subliniat că această infrastructură reabilitată este de o importanță crucială, fiind cea mai importantă intersecție din zona de nord a Republicii Moldova. Reabilitarea nodului rutier M5, care leagă Frontiera cu Ucraina, Criva, Bălți, Chișinău și Tiraspol, nu doar că îmbunătățește conexiunile de infrastructură, dar și stimulează dezvoltarea economică între centrul și nordul Moldovei.

Contractul pentru efectuarea lucrărilor a fost semnat în iunie 2019, adică aproape patru ani în urmă, iar „Poduri-Prim” SRL îi are ca acționari pe Veaceslav Ţerna – 60% și Natalia Rostovskaya – 40%, în asociere cu firmele Rutador și Ecotehlider.

Antreprenorul și-a asumat obligația să finalizeze integral lucrările contractuale în anul 2022, anunța ASD la finele lunii noiembrie 2021. Tot atunci, ASD constata că nodul rutier din preajma orașului Bălți, de pe drumul M5 frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina, km 133,71, este reparat în proporție de circa 65%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rutier #nod #balti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova va fi supusă unei reforme structurale majore, care prevede separarea activității în două companii distincte, începând cu anul 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care susține că măsura este necesară pentru eficientizarea domeniului feroviar.

Potrivit oficialului, una dintre entități va administra infrastructura feroviară și va rămâne integral în proprietatea statului, iar cealaltă va presta servicii de transport de marfă și pasageri, funcționând ca agent economic independent.

„Unul poate primi subvenții de la stat, pentru că infrastructura va fi componenta de monopol a statului, fără drept de a fi privatizată. Cel de-al doilea este un agent economic, care trebuie să-și câștige existența prin servicii acordate persoanelor juridice și fizice pe teritoriul Republicii Moldova și nu numai. De asta este obligatoriu de împărțit”, a declarat Vladimir Bolea, în cadrul unui club de presă.

Ministrul a precizat că cele două companii vor fi înregistrate separat la Agenția Servicii Publice, iar procesul de reorganizare ar urma să fie finalizat pe parcursul anului 2026.

Pe fondul dificultăților financiare persistente, conducerea CFM a decis trimiterea în concediu tehnic forțat a aproximativ 30% dintre angajații din administrație, în perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Măsura vizează între 700 și 1 000 de persoane care nu sunt implicate direct în circulația trenurilor sau în organizarea transportului feroviar, aceștia urmând să primească 55% din salariu pe durata concediului.

Directorul CFM, Sergiu Cotelnic, a declarat că această decizie ar urma să aducă economii de circa 7–8 milioane de lei și are drept scop evitarea acumulării unor datorii suplimentare. Potrivit lui, restanțele salariale depășesc în prezent circa 100 de milioane de lei. Au fost achitate deja salariile restante pentru luna august, iar celelalte plăți vor fi efectuate pe măsura identificării resurselor financiare.

Ultimele date financiare indică pierderi de 152,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, în ușoară scădere față de 156,1 milioane de lei înregistrate în perioada similară a anului trecut.