Marele latifundiar de la conducerea ANRCETI! Ce avere are Sergiu Gaibu

Sergiu Gaibu a fost numit director al ANRCETI în ședința de astăzi a Guvernului. Potrivit declarației de avere și interese personale la acesta deține mai multe bunuri imobile și terenuri agricole.

La plecarea din funcția de ministru al Economiei Gaibu indica în declarația de venit 53 de terenuri agricole. Din funcția de ministru a ridicat 236,6 de mii de lei. Acesta are trei apartamente cu o valoare totală de peste 11,3 milioane de lei și o casă de locuit care costă 1 milion de lei.

De asemenea, familia Gaibu a indicat două apartamente din anul 1982 (abitație, carte de imobil): unul – de 76.5 m.p., cu valoare de 481 965 lei, altul – cu suprafața de 29.8 m.p., cu valoare de 201 921 lei. Mai deține în proprietate un apartament: din 2012, cu suprafața de 68,8 m.p., cu valoare de 439 279 lei, dar și o casă de locuit: din 2020, cu suprafața de 35,1 m.p., cu valoare de 100 000 lei.

Gaibu a mai indicat un autoturism SAAB 92xAero din 2005 – dobândit în 2009 cu 5000 EUR, un autoturism Dodge Dakota din 2004 – dobândit în 2012 cu 4000 EUR, dar și un autoturism Mercedes R500 din 2006 – dobândit în 2012 cu 10 000 EUR.

Sergiu Gaibu deține 100% la Prospero Comert SRL, specializată în prestări servicii, cu valoare de cumpărare de 5 400 lei.

La capitolul interese personale, Gaibu a indicat că este fondator al Prospero Comert SRL și Kaizen Grup AO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaibu #terenuri #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.