Marele latifundiar de la conducerea ANRCETI! Ce avere are Sergiu Gaibu

Sergiu Gaibu a fost numit director al ANRCETI în ședința de astăzi a Guvernului. Potrivit declarației de avere și interese personale la acesta deține mai multe bunuri imobile și terenuri agricole.

La plecarea din funcția de ministru al Economiei Gaibu indica în declarația de venit 53 de terenuri agricole. Din funcția de ministru a ridicat 236,6 de mii de lei. Acesta are trei apartamente cu o valoare totală de peste 11,3 milioane de lei și o casă de locuit care costă 1 milion de lei.

De asemenea, familia Gaibu a indicat două apartamente din anul 1982 (abitație, carte de imobil): unul – de 76.5 m.p., cu valoare de 481 965 lei, altul – cu suprafața de 29.8 m.p., cu valoare de 201 921 lei. Mai deține în proprietate un apartament: din 2012, cu suprafața de 68,8 m.p., cu valoare de 439 279 lei, dar și o casă de locuit: din 2020, cu suprafața de 35,1 m.p., cu valoare de 100 000 lei.

Gaibu a mai indicat un autoturism SAAB 92xAero din 2005 – dobândit în 2009 cu 5000 EUR, un autoturism Dodge Dakota din 2004 – dobândit în 2012 cu 4000 EUR, dar și un autoturism Mercedes R500 din 2006 – dobândit în 2012 cu 10 000 EUR.

Sergiu Gaibu deține 100% la Prospero Comert SRL, specializată în prestări servicii, cu valoare de cumpărare de 5 400 lei.

La capitolul interese personale, Gaibu a indicat că este fondator al Prospero Comert SRL și Kaizen Grup AO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaibu #terenuri #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.