Maria Zaharova acuză țările est-europene de ipocrizie: Au devenit state suverane datorită redesenării frontierelor

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, spune că argumentul occidental potrivit căruia Rusia a decis să „redeseneze harta Europei” este ridicol. Într-un mesaj publicat pe contul său de pe canalul Telegram, Zaharova trimite săgeți înveninate și către țările est-europene care susțin Ucraina, afirmând că acestea au devenit state suverane mulțumită redesenării granițelor.

Comentariile reprezentantei Ministerului rus de Externe vin în contextul în care țările occidentale au condamnat în unanimitate anexarea regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson după organizarea unor așa-zise referendumuri. Unele dintre teritoriile „anexate” de Rusia nici măcar nu se află sub controlul forțelor armate ruse, după cum a remarcat ministrul ucrainean de externe.

„Este amuzant că această teorie este susținută în Germania, care are granițele sale actuale doar pentru că au fost redesenate la sfârșitul anilor 1980. Permiteți-mi să vă reamintesc principalul slogan politic al cancelarului Willy Brandt: Jetzt wächst zusammen, was zusammengehört («Acum creșteți împreună ceea ce aparține împreună»). În anii 1980, i-am înțeles pe germani și le-am urmat aspirațiile. A fost bunăvoința noastră, chiar dacă fascismul german a distrus jumătate din țara noastră și peste 25 de milioane de cetățeni. Berlinul nu ar trebui să se bâlbâie în legătură cu „redesenarea” granițelor – experiența lor istorică este înfricoșătoare, dar nici nu trebuie uitată.

Ucraina a obținut statutul de stat datorită «redesenării» granițelor

Este ridicol faptul că această teză este susținută de țările din Europa de Est, multe dintre ele devenind state suverane doar datorită «redesenării» frontierelor în ultimele decenii. Bucurându-se de privilegiile pe care le-au obținut și uitând de moralitate și responsabilitate, aceste capitale nu au vrut să știe cum s-au simțit cei care s-au sacrificat atât de mult pentru Europa în secolul XX și au primit propria lor diviziune pentru aceasta. Nu le-a păsat de acest lucru. Nici nouă nu ne pasă.

Este amuzant că această poziție este legată de situația din Ucraina, care pentru prima dată în istorie a obținut statutul de stat datorită «redesenării» granițelor. Prima dată a fost în 1918. Și apoi, 70 de ani mai târziu.

Este ridicol să auzi despre «redesenarea» granițelor peste ocean. După bombardarea Iugoslaviei de către NATO, după susținerea «redesenării» Serbiei și aventura americană cu «independența Kosovo».

Ar trebui să se hotărască o dată pentru totdeauna: «redesenarea» frontierelor este bună sau rea. Dacă începe să spună «totul depinde de context», este greu de găsit un «context» mai bun decât opresiunea persistentă a minorităților naționale pe motive lingvistice și etnice, care s-a încheiat în opt ani de teroare”, a scris Maria Zaharova pe contul său Telegram.

#sageti #zaharova #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se afle printre țările cu cele mai mici venituri naționale pe cap de locuitor la nivel global, potrivit datelor pentru anul 2024 publicate de World Inequality, exprimate în euro la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Venitul mediu anual pe cap de locuitor în Republica Moldova este estimat la aproximativ 9.100 de euro, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene și de peste cinci ori sub cel al Statelor Unite.

Datele comparative arată că, deși Moldova a înregistrat o creștere constantă a veniturilor în ultimele două decenii, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne semnificativ. Spre comparație, venitul mediu pe cap de locuitor depășește 36.000 de euro în Franța și Marea Britanie, 40.000 de euro în Germania și ajunge la peste 47.000 de euro în SUA. Chiar și media globală, calculată în termeni PPP, este de circa 13.600 de euro, cu aproximativ 50% mai mare decât nivelul Republicii Moldova.

În regiune, Republica Moldova rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est, fiind depășită clar de țări precum România, Polonia sau statele baltice, care au reușit să accelereze convergența economică după aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluția veniturilor indică faptul că principala vulnerabilitate a economiei moldovenești rămâne productivitatea scăzută a muncii, ponderea mare a activităților cu valoare adăugată redusă și dependența de sectoare volatile, precum agricultura. În absența unor investiții masive în infrastructură, industrie, energie și capital uman, ritmul de recuperare a decalajelor riscă să rămână lent.