Maria Zaharova acuză țările est-europene de ipocrizie: Au devenit state suverane datorită redesenării frontierelor

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, spune că argumentul occidental potrivit căruia Rusia a decis să „redeseneze harta Europei” este ridicol. Într-un mesaj publicat pe contul său de pe canalul Telegram, Zaharova trimite săgeți înveninate și către țările est-europene care susțin Ucraina, afirmând că acestea au devenit state suverane mulțumită redesenării granițelor.

Comentariile reprezentantei Ministerului rus de Externe vin în contextul în care țările occidentale au condamnat în unanimitate anexarea regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson după organizarea unor așa-zise referendumuri. Unele dintre teritoriile „anexate” de Rusia nici măcar nu se află sub controlul forțelor armate ruse, după cum a remarcat ministrul ucrainean de externe.

„Este amuzant că această teorie este susținută în Germania, care are granițele sale actuale doar pentru că au fost redesenate la sfârșitul anilor 1980. Permiteți-mi să vă reamintesc principalul slogan politic al cancelarului Willy Brandt: Jetzt wächst zusammen, was zusammengehört («Acum creșteți împreună ceea ce aparține împreună»). În anii 1980, i-am înțeles pe germani și le-am urmat aspirațiile. A fost bunăvoința noastră, chiar dacă fascismul german a distrus jumătate din țara noastră și peste 25 de milioane de cetățeni. Berlinul nu ar trebui să se bâlbâie în legătură cu „redesenarea” granițelor – experiența lor istorică este înfricoșătoare, dar nici nu trebuie uitată.

Ucraina a obținut statutul de stat datorită «redesenării» granițelor

Este ridicol faptul că această teză este susținută de țările din Europa de Est, multe dintre ele devenind state suverane doar datorită «redesenării» frontierelor în ultimele decenii. Bucurându-se de privilegiile pe care le-au obținut și uitând de moralitate și responsabilitate, aceste capitale nu au vrut să știe cum s-au simțit cei care s-au sacrificat atât de mult pentru Europa în secolul XX și au primit propria lor diviziune pentru aceasta. Nu le-a păsat de acest lucru. Nici nouă nu ne pasă.

Este amuzant că această poziție este legată de situația din Ucraina, care pentru prima dată în istorie a obținut statutul de stat datorită «redesenării» granițelor. Prima dată a fost în 1918. Și apoi, 70 de ani mai târziu.

Este ridicol să auzi despre «redesenarea» granițelor peste ocean. După bombardarea Iugoslaviei de către NATO, după susținerea «redesenării» Serbiei și aventura americană cu «independența Kosovo».

Ar trebui să se hotărască o dată pentru totdeauna: «redesenarea» frontierelor este bună sau rea. Dacă începe să spună «totul depinde de context», este greu de găsit un «context» mai bun decât opresiunea persistentă a minorităților naționale pe motive lingvistice și etnice, care s-a încheiat în opt ani de teroare”, a scris Maria Zaharova pe contul său Telegram.

#sageti #zaharova #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.