Maria Zaharova acuză țările est-europene de ipocrizie: Au devenit state suverane datorită redesenării frontierelor

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, spune că argumentul occidental potrivit căruia Rusia a decis să „redeseneze harta Europei” este ridicol. Într-un mesaj publicat pe contul său de pe canalul Telegram, Zaharova trimite săgeți înveninate și către țările est-europene care susțin Ucraina, afirmând că acestea au devenit state suverane mulțumită redesenării granițelor.

Comentariile reprezentantei Ministerului rus de Externe vin în contextul în care țările occidentale au condamnat în unanimitate anexarea regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson după organizarea unor așa-zise referendumuri. Unele dintre teritoriile „anexate” de Rusia nici măcar nu se află sub controlul forțelor armate ruse, după cum a remarcat ministrul ucrainean de externe.

„Este amuzant că această teorie este susținută în Germania, care are granițele sale actuale doar pentru că au fost redesenate la sfârșitul anilor 1980. Permiteți-mi să vă reamintesc principalul slogan politic al cancelarului Willy Brandt: Jetzt wächst zusammen, was zusammengehört («Acum creșteți împreună ceea ce aparține împreună»). În anii 1980, i-am înțeles pe germani și le-am urmat aspirațiile. A fost bunăvoința noastră, chiar dacă fascismul german a distrus jumătate din țara noastră și peste 25 de milioane de cetățeni. Berlinul nu ar trebui să se bâlbâie în legătură cu „redesenarea” granițelor – experiența lor istorică este înfricoșătoare, dar nici nu trebuie uitată.

Ucraina a obținut statutul de stat datorită «redesenării» granițelor

Este ridicol faptul că această teză este susținută de țările din Europa de Est, multe dintre ele devenind state suverane doar datorită «redesenării» frontierelor în ultimele decenii. Bucurându-se de privilegiile pe care le-au obținut și uitând de moralitate și responsabilitate, aceste capitale nu au vrut să știe cum s-au simțit cei care s-au sacrificat atât de mult pentru Europa în secolul XX și au primit propria lor diviziune pentru aceasta. Nu le-a păsat de acest lucru. Nici nouă nu ne pasă.

Este amuzant că această poziție este legată de situația din Ucraina, care pentru prima dată în istorie a obținut statutul de stat datorită «redesenării» granițelor. Prima dată a fost în 1918. Și apoi, 70 de ani mai târziu.

Este ridicol să auzi despre «redesenarea» granițelor peste ocean. După bombardarea Iugoslaviei de către NATO, după susținerea «redesenării» Serbiei și aventura americană cu «independența Kosovo».

Ar trebui să se hotărască o dată pentru totdeauna: «redesenarea» frontierelor este bună sau rea. Dacă începe să spună «totul depinde de context», este greu de găsit un «context» mai bun decât opresiunea persistentă a minorităților naționale pe motive lingvistice și etnice, care s-a încheiat în opt ani de teroare”, a scris Maria Zaharova pe contul său Telegram.

#sageti #zaharova #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.