Mascații de la CNA i-au luat pe sus pe șefii AIPA din nordul țării în dosarul subvențiilor! Ce au ridicat

Alte 12 percheziții au fost efectuate de CNA și procurorii anticorupție în dosarul AIPA de acordare a subvențiilor.

Acțiunile de urmărire penală în dosarul acordării frauduloase a subvențiilor pentru agricultură continuă. Alte 12 percheziții au fost efectuate astăzi de ofițerii Direcției generale teritoriale ”Nord” a CNA și procurorii anticorupție la domiciliile şi sediile administratorilor a șase companii care își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii în nordul Moldovei – în municipiul Bălţi și în raioanele Drochia, Rîşcani, Făleşti şi Glodeni.

În cadrul acțiunilor de urmărire penală, au fost ridicate ordine de plată, facturi fiscale, certificate care confirmă depunerea dosarelor de subvenționare, telefoane mobile și alte mijloace de probă relevante pentru cauză. De asemenea, zilele curente au fost depuse încă două denunțuri pe fapte similare de corupere la acordarea subvențiilor, în baza cărora au fost inițiate două urmăriri penale.

Pe 24 ianuarie 2023, ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat acțiuni de urmărire penală în 26 de cauze penale, pornite pe abuz de serviciu, corupere pasivă, corupere activă, trafic de influență și spălare de bani. Mai mulți funcționari publici din cadrul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), precum și reprezentanți ai unor agenți economici au fost reținuți pentru ilegalități, comise la acordarea subvențiilor pentru agricultură.

Prejudiciul declarat de șeful CNA este de 3,5 milioane de lei în dosarul acordării subvențiilor pentru agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dosar #AIPA #Perchezitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.