Mașinile sunt mai protejate decât casele și sănătatea

Societățile de asigurări din Republica Moldova au înregistrat o creștere de 10,9% a primelor brute subscrise și o majorare de 26% a despăgubirilor plătite în primele nouă luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Automobilele rămân lider în topul preferințelor clienților pentru asigurare, arată datele Biroului Național de Statistică.

În categoria asigurărilor generale, segmentul auto (CASCO și răspundere civilă auto) continuă să domine: primele brute subscrise pentru asigurările de răspundere civilă auto au crescut cu 9,7%, atingând 1,26 miliarde lei, despăgubirile plătite în acest sector au înregistrat o creștere semnificativă de 23,4%, ajungând la 452,8 milioane lei. În cazul asigurărilor CASCO, primele brute au crescut cu 13,1%, iar despăgubirile cu 13,3%. Aceste evoluții confirmă preferința clienților pentru protecția vehiculelor în fața riscurilor, în contextul unei mobilități crescute și al diversificării portofoliilor de produse oferite de companiile de asigurări.

Asigurările de incendiu și calamități naturale au înregistrat cea mai mare creștere procentuală: primele brute au avansat cu 24,7%, iar despăgubirile plătite au fost de 3,5 ori mai mari decât în 2023. Asigurările de sănătate continuă să câștige teren, cu o creștere de 11,9% a primelor și de 17,1% a despăgubirilor. În schimb, asigurările de viață au stagnat, cu o creștere nesemnificativă de 0,3% la primele subscrise și o scădere de 9% a despăgubirilor plătite.

În ianuarie-septembrie 2024 veniturile și cheltuielile asigurătorilor s-au majorat față de perioada respectivă a anului 2023 cu 18,2% și 22,7% respectiv. Profitul până la impozitare s-a diminuat cu 22,6% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asigurări #companii #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.