Mediul de afaceri, indignat de legea cu privire la depozitul ambalajelor: Propunere de partajare a costurilor

În contextul dezbaterilor legislative privind implementarea sistemului de depozit al ambalajelor în Republica Moldova, reprezentanții mediului de afaceri fac apel la o abordare echitabilă în ceea ce privește finanțarea acestui proiect de mediu ambițios. Pe subiectul sistemului de depozit au avut loc deja consultări parlamentare, însă mediul de afaceri le consideră formale.

Mircea Manoli, reprezentantul Asociației Procesatorilor de Fructe și Legume „SPERANȚA – CON”, atrage atenția asupra necesității de a susține mediul de afaceri fără a împovăra financiar întreaga industrie.

Manoli a subliniat faptul că, în Uniunea Europeană, sistemele de depozit beneficiază de finanțare din fonduri europene și subvenții, iar mediul de afaceri nu este lăsat singur să facă față acestei provocări. El a evidențiat că negocierile privind capitolul mediului în cadrul procesului de aderare sunt costisitoare, și, prin urmare, este crucial să existe sprijin pentru sectorul privat.

Propunerea de finanțare: 1+1

Asociația propune un model de finanțare în care responsabilitatea financiară să fie distribuită echitabil: un leu din partea mediului de afaceri și un leu din partea statului. Această abordare ar putea ajuta la reducerea povarei financiare asupra agenților economici și ar asigura o colaborare eficientă între sectorul privat și stat în implementarea sistemului de depozit al ambalajelor.

Termen de implementare aliniat cu directivele UE

Manoli a subliniat că Directiva UE 2019/1020, care prevede implementarea sistemului de depozit, a fost aprobată în 2019, cu intrarea în vigoare prevăzută pentru 2029.

Propunerea Asociației este ca Republica Moldova să se alinieze la termenul impus de UE și să evite implementarea pripită a proiectului înaintea perioadei stabilite.

Pilotarea proiectului și transparența costurilor

Pentru a înțelege mai bine impactul implementării sistemului de depozit, Asociația sugerează o abordare pilot pe o singură categorie de produse.

În plus, există îngrijorări cu privire la gestionarea proiectului și riscul unui monopol în acest domeniu. Manoli a subliniat necesitatea transparenței în privința costurilor și a solicitat clarificări cu privire la gestionarea și distribuirea acestora către agenții economici.

Negocierile legislative sunt în curs, iar reprezentanții mediului de afaceri își exprimă speranța că propunerile lor vor fi luate în considerare pentru a asigura o implementare eficientă și echitabilă a sistemului de depozit al ambalajelor în Republica Moldova.

#ambalaje #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.