Mesajul tranșant al Maiei Sandu către agricultori: Subvențiile nu sunt un mecanism de protecție socială

Într-o întâlnire cu agricultorii din Republica Moldova, Președintele țării, Maia Sandu, a subliniat importanța consolidării colaborării pentru a promova producția și exportul de produse agricole sănătoase în întreaga lume. Cu un apel la unitate și inovație, Președintele a recunoscut provocările actuale legate de schimbările climatice, deficitul de specialiști în agricultură și infrastructura de transport subdezvoltată.

De-a lungul anilor, Republica Moldova s-a confruntat cu pericolele secetei, în special în regiunile din sudul țării, iar schimbările climatice au adus vreme instabilă. Președintele Maia Sandu a subliniat că este necesar să se găsească soluții moderne pentru a face față acestor provocări, într-un efort comun al agricultorilor și al statului. Aceste soluții includ trecerea la culturi mai rezistente, revizuirea sistemelor de irigare, utilizarea noilor tehnologii de afânare a solului și diversificarea speciilor agricole.

Totodată, Președintele a recunoscut că agricultura se confruntă cu un deficit de cadre și agronomi, subliniind că știința poate aduce inovație și creșterea productivității. În acest context, Maia Sandu a pledat pentru investiții în cercetare și inovație în agricultură.

Infrastructura de transport a fost și ea abordată în discuție, cu referire la capacitatea limitată a Portului de la Giurgiulești și subdezvoltarea rețelei de cale ferată. Președintele a asigurat că în următorii ani vor avea loc modernizări esențiale în acest sens, pentru a conecta Republica Moldova la piața din UE și a crește exporturile de produse agricole.

În ceea ce privește sprijinul pentru produsele moldovenești, Maia Sandu a subliniat că piața din UE oferă oportunități tot mai mari și că Guvernul este dedicat deschiderii de noi piețe, inclusiv în India, China, Arabia și Africa.

Președintele a încheiat cu un apel la schimbarea fundamentală a modului de abordare a agriculturii în Moldova, evidențiind importanța cooperării între agricultori, cercetători și antreprenori, inspirată de exemplul Țărilor de Jos. În final, a subliniat că statul va fi alături de agricultori, dar este necesar să se promoveze eficiența și competitivitatea în agricultură, astfel încât subvențiile să ducă la dezvoltarea unui sector agricol performant și competitiv.

Totodată, Maia Sandu a vorbit și depsre revizuirea macanimsmului de acordare a subvențiilor: „Subvențiile nu trebuie să continue rezultatul prost de a risipi banii publici. Ba mai mult, subvențiile nu sunt un mecanism de protecție socială și nu pot acoperi greșeli de planificare datorii sau procurări care nu au nimic cu dezvoltarea sectorului agricol. Trebuie să fie despre agricultură performantă. Sistemul de subvenționare trebuie ajustat să ducă a dezvoltare agricultorii competitive pentru creșterea ramurii și să dezvoltarea și alte domenii prioritare pentru țară, de exemplu zootehnia”, a spus Maia Sandu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #Agricultură #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru a vedea cât de rău îi este industriei germane trebuie mers în adâncurile sale. Acolo pot fi găsiţi producătorii de strunguri, de freze, de ferăstraie cu bandă sau circulare (maşini-unelte în special) pentru prelucrarea metalului indispensabile fabricilor mari, şantierelor, atelierelor şi afacerilor mici. Comenzile pentru maşinile-unelte germane s-au prăbuşit cu 28% în trimestrul doi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Comenzile pentru export au scăzut cu 33%, iar cele pentru piaţa internă cu 13%, potrivit celor mai recente date ale VDW, cea mai puternică organizaţie de lobby a producătorilor de profil din Germania. Un plonjon asemănător a fost consemnat şi în primul trimestru, iar VDW se aşteaptă la stabilizare până la sfârşitul anului. Dar acest lucru nu înseamnă revenire. Industria germană se confruntă cu cea mai severă recesiune de după al Doilea Război Mondial.

Economia în sine, cea mai mare din Europa şi până în urmă cu doar câţiva ani motorul de creştere al Europei, se îndreaptă şi ea spre recesiune, conform prognozelor guvernului de la Berlin. Se vorbeşte tot mai deschis şi mai insistent despre schimbarea modelului economic al Germaniei, bazat puternic pe exporturi. Speranţa de până acum a companiilor industriale era că pentru ceea ce scot ei pe piaţă va exista întotdeauna cerere deoarece produsele lor sunt unice.

Însă în lume sunt şi alte state producătoare de maşini-unelte. Japonia este una dintre ele. Comenzile pentru maşinile-unelte „Made in Japan“ au crescut în iulie pentru a treia lună la rând mulţumită mai ales cererii din China şi SUA, piaţa internă fiind slabă. Subvenţiile oferite de statul chinez productorilor săi industriali fac bine şi industriei japoneze, după cum comentează cotidianul Nikkei.

Japonia este al doilea producător de maşini-unelte la nivel mondial. Primul este China. Producătorilor de maşini-unelte din această ţară bine le face războiul pornit de Rusia contra Ucrainei. Armata rusă are nevoie de aprovizionare rapidă cu arme, iar industria rusă este reorientată în această direcţie. În acest context, valoarea exporturilor de maşini-unelte din China în Rusia a crescut de zece ori în prima jumătate a anului trecut, potrivit Olenei Yuracenko, analist la think-tankul European Security Council of Ukraine, citată de presa britanică. Analiştii suspectează că în spatele acestor vânzări se ascund şi reexporturi.

Producătorii din state vestice ale căror guverne au impus sancţiuni Rusiei pentru a o descuraja de la actele de agresiune din Ucraina ar exporta mai întâi în China, de unde echipamentele sunt revândute în Rusia pentru a-i echipa fabricile de arme şi muniţii. Un rol important aici îl au maşinile-unelte de precizie ridicată CNC (Computer Numerical Control). În perioada ianuarie-iunie 2023, mai mult de jumătate din importurile Rusiei de echipamente CNC au venit din China, faţă de doar 12% înainte de invazie. În Germania, industria maşinilor-unelte avea în 2021, potrivit celor mai recente date ale VDW, 64.000 de angajaţi.

Aceste cifre ar indica o ramură mică a industriei. Însă sectorul joacă un rol important în dezvoltarea macroeconomică. Furnizează tehnologie pentru producţie în prelucrarea metalului, având contribuţii semnificative la inovaţie şi îmbunătăţirea productivităţii în întreaga industrie. Germania avea în 2021 o cotă de 13% pe piaţa mondială a maşinilor-unelte, unde exporta 64% din producţia sa. Dar acelea erau vremuri bune. Sectorul, ca multe alte ramuri industriale, este dependent de industria auto.

Producătorii de autovehicule şi furnizorii de piese auto sunt împreună cel mai mare client. Cum industria auto este în criză, tranziţia la maşinile electrice dovedindu-se problematică, şi producătorii de maşini-unelte au dificultăţi. Este o schimbare de mediu care impune diversificare. Dependenţa de industria auto se micşorează, ajungând de la 42% în 2021 la sub 35% anul acesta. Însă concurenţa este mare.

China a produs anul trecut pentru prima dată mai multe maşini-unelte decât cererea pentru ele. Exporturile au ajuns la 7,3 miliarde euro în 2023. Spre comparaţie, cele ale Japoniei s-au situat la 6,3 miliarde euro. Germania a rămas campionul exporturilor – opt miliarde euro. Dacă sunt incluse piesele şi accesoriile, cifra creşte la 9,5 miliarde euro, cu 9% mai mult decât în 2022. Însă la producţie, China nu poate fi întrecută de nimeni. Fabricile chinezeşti livrează maşini-unelte aproape cât Germania, Japonia şi SUA la un loc. Iar în prezent, restul lumii se plânge că supraproducţia industrială ieftină a Chinei îi sufocă producătorii industriali.

Oxford Economics se aşteaptă la o revenire extinsă a cererii pentru maşini-unelte în toate regiunile în 2025 şi 2026, adică anticipează o recuperare solidă pe piaţa internaţională. Însă în Germania impulsul este de aşteptat să fie foarte slab. Creşterea în niciun caz nu va putea compensa pentru pierderile din ultimii ani. Piaţa internă a fost zguduită până i s-a şubrezit structura.