Rusia, unul dintre marii producători mondiali de petrol, se confruntă cu o penurie de carburanți pe piața internă

14 Sept. 2023, 10:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Sept. 2023, 10:12 // Actual //  bani.md

Rusia se confruntă brusc cu o penurie de combustibil. În primul rând, de motorină și într-o măsură mai mare în regiunile sudice, unde producătorii agricoli au acum nevoie urgentă de ea. În centrul țării rușii se plâng, de asemenea, de lipsa combustibilului,. De ce dispar benzina și motorina într-o mare putere petrolieră, care este în plus supusă sancțiunilor internaționale privind exportul?, se întreabă publicația rusă de opoziție Novaya Gazeta.

Mihail Krutihin, partener RusEnergy și analist de petrol și gaze naturale, afirmă că prima cauză este legată de faptul că armata are nevoie de mult combustibil pentru războiul din Ucraina, iar „statul cumpără combustibil de la companiile petroliere la prețuri care nu sunt foarte favorabile pentru ele, neglijând uneori nevoile populației civile”.

Potrivit acestuia, criza de carburanți a început în sud, mai exact în acele zone adiacente liniei frontului.

Al doilea motiv este „pur material”: războiul a forțat conducerea rusă să reducă toate cheltuielile, iar „așa-numitul mecanism de amortizare a fost redus la jumătate”. Dacă, anterior, companiile petroliere erau compensate pentru o parte din pierderile pe care le înregistrau pe piața internă, pentru a menține prețurile la benzinării la un nivel mai mult sau mai puțin acceptabil, acum nu mai există suficienți bani pentru asta. În aceste condiții, pentru companiile petroliere a devenit complet neprofitabil să comercializeze petrol pe piața internă și au majorat prețurile cu ridicata pe bursă.

Acest lucru duce la faptul că proprietarii independenți de rețele de alimentare cu petrol, care nu au propria producție, rafinare și export de petrol, sunt forțați să cumpere combustibil fie de la rafinării, fie de la bursă. Așa că aceștia dau faliment și se închid pur și simplu, explică expertul.

Al treilea motiv este că, din cauza sancțiunilor, care s-au exprimat prin plafoane de preț și diverse restricții, companiile petroliere au considerat că este mai profitabil să vândă totul în străinătate.

Astfel, „piața internă devine complet neprofitabilă pentru ele”, adaugă el, iar „acest lucru se întâmplă în toată țara; chiar și în Orientul Îndepărtat a început să se simtă lipsa de combustibil”, în condițiile în care companiile „exportă tot ceea ce este posibil și imposibil”.

Guvernul, care și-a dat seama ce se întâmplă, a început brusc să ceară interzicerea exporturilor de combustibil, dar este vorba de un mecanism care nu țin de piață și care „nu va duce la nimic bun”, deoarece „petroliștii vor găsi o modalitate de a profita de oportunitățile de export în loc să vândă totul pe piața internă”, comentează Mihail Krutihin.

În plus, în condițiile în care produsele petroliere rusești au devenit foarte ieftine, chiar și țările care le produc singure preferă acum să le cumpere din Rusia și să le reexporte, cum este cazul unor țări precum Egipt, Turcia și chiar Arabia Saudită, care a început brusc să cumpere păcură rusească.

Uniunea Europeană și Statele Unite au confirmat că produsele petroliere fabricate din țiței rusesc în alte țări nu mai fac obiectul niciunei sancțiuni.

În condițiile în care companiile rusești nu mai investesc în câmpuri noi, ci preferă să le epuizeze pe cele vechi, din parioada sovietică, expertul estimează că producția de petrol a Rusiei „s-ar putea prăbuși cu 40% nu până în 2035, ci deja în doi ani”.

Potrivit acestuia, prețurile vor continua cu siguranță să crească. „Și apoi, dacă va exista o penurie de petrol în Rusia, s-ar putea să încerce să aprovizioneze piața internă, dar atunci nu va mai fi suficient petrol pentru export. Dar guvernul are nevoie de bani. Impozite, taxe de export și așa mai departe. Așa că exporturile vor fi stimulate. Fie și numai pentru a continua să dea impresia că este o mare putere petrolieră. Atunci nu va mai fi suficient combustibil pentru piața internă. Iar situația din anii ’90, când combustibilul finlandez a fost adus în benzinăriile din Sankt Petersburg, s-ar putea repeta!, a mai comentat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Sept. 2026, 19:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Sept. 2026, 19:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aproximativ 520 de vagoane cu grâu, orz și rapiță au tranzitat, în perioada 17 august–14 septembrie 2026, ruta feroviară Vălcineț–Bălți–Ungheni, potrivit unei analize publicate de economistul Iurie Rija. Volumul total transportat este estimat la 35,3–36,4 mii de tone, iar la o încărcare medie de 69 de tone pe vagon ajunge la circa 35.880 de tone.

Economistul atrage atenția că traficul a fost neuniform și s-a desfășurat preponderent pe timp de noapte. Între 17 august și 5 septembrie au fost raportate aproximativ 500 de vagoane, ceea ce ar însemna o medie de 25 de vagoane pe zi și 1.700–1.750 de tone de produse agricole transportate zilnic.

Potrivit lui Rija, această medie depășește cu aproximativ 25% limita superioară a ritmului orientativ declarat anterior, de 15–20 de vagoane pe zi. În opinia sa, diferența arată că este nevoie de o evidență zilnică mai clară, întrucât totalul raportat și ritmul declarat nu descriu aceeași intensitate a traficului feroviar.

Până la 4 septembrie au fost înregistrate 50 de vagoane goale care au revenit pe traseu, echivalentul a 10% din cele aproximativ 500 de vagoane încărcate raportate în prima perioadă. Economistul precizează însă că acest raport nu poate fi interpretat drept dovadă că restul vagoanelor ar fi fost blocate, întrucât evidența returului începe abia de la 1 septembrie.

Între 5 și 13 septembrie nu au fost raportate mișcări de vagoane pe această rută. Pauza de nouă zile reprezintă aproximativ 31% din întreaga perioadă analizată. Rija subliniază că datele disponibile nu permit stabilirea motivului întreruperii și nu se poate spune dacă a fost vorba despre un blocaj tehnic, lipsa mărfii sau o decizie comercială.

Tranzitul a fost reluat în noaptea de 14 septembrie, când au trecut alte 20 de vagoane, cu o încărcătură estimată la 1.360–1.400 de tone. La media de 69 de tone pe vagon, lotul a transportat aproximativ 1.380 de tone. Potrivit economistului, această deplasare marchează reluarea tranzitului, dar nu confirmă încă revenirea la un program regulat.

Pentru întregul interval 17 august–14 septembrie, media rezultată este de aproximativ 17,9 vagoane pe zi sau circa 1.237 de tone zilnic. Menținerea acestui ritm timp de o lună ar însemna aproximativ 37.100 de tone transportate, în timp ce menținerea ritmului din prima perioadă, de 25 de vagoane pe zi, ar ridica volumul lunar la aproximativ 51.750 de tone.

Iurie Rija mai precizează că volumul transportat nu permite, de unul singur, evaluarea rentabilității serviciului feroviar sau a impactului asupra exportatorilor moldoveni. Pentru o asemenea analiză ar fi necesare informații privind tarifele, costurile de tracțiune, durata staționărilor, disponibilitatea locomotivelor și efectul tranzitului asupra livrărilor de mărfuri locale.