Mesajul transmis de Ducesa de Cambridge pentru Lilibet Diana, fetiţa prinţului Harry şi a lui Meghan

12 Iun. 2021, 13:00
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
12 Iun. 2021, 13:00 // Au Bani //  MD Bani

Ducesa de Cambridge, Kate, a declarat jurnaliștilor că nu a văzut-o încă pe micuța Lilibet Diana, fiica prinţului Harry şi a lui Meghan, însă este nerăbdătoare să o întâlnească.

Ducesa a fost întrebată vineri pe această temă de jurnaliştii care o însoţeau pe prima doamnă a SUA, Jill Biden, cu prilejul vizitei pe care au făcut-o la o şcoală pentru copii cu traume din comitatul Cornwall din sud-vestul Marii Britanii, unde se desfăşoară Summitul G-7.

„Îi doresc numai bine. Sunt dornică să o văd”, a răspuns Kate, care a mărturisit că încă nu a văzut-o pe micuţă. „Sper să fac acest lucru curând”, a precizat ducesa de Cambridge. La întrebarea dacă a văzut-o pe Lilibeth Diana măcar prin apel video, ducesa a răspuns din nou că „nu”, scrie Agerpres.

Lilibeth Diana, al doilea copil al lui Meghan şi Harry, fratele lui William, s-a născut vinerea trecută la Hospital Cottage din Santa Barbara, în California (SUA).

Fetiţa, al cărei nume este un omagiu adus străbunicii sale, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, şi mamei lui Harry, regretata prinţesă Diana, a venit pe lume pe 4 iunie şi a avut la naştere 3,48 de kilograme.

Naşterea a avut loc după un an tumultuos al cuplului, care s-au retras din îndatoririle regale şi s-au mutat în SUA pentru a avea vieţi mai independente, dar rareori au ieşit din atenţia publică.

Lilibeth Diana este prima strănepoată a reginei care se naşte în afara Marii Britanii şi este al doilea copil al ducilor de Sussex, după Archie, în vârstă de doi ani.

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2026, 17:24 // Actual //  bani.md

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.