Mesajul transmis de Ducesa de Cambridge pentru Lilibet Diana, fetiţa prinţului Harry şi a lui Meghan

12 Iun. 2021, 13:00
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
12 Iun. 2021, 13:00 // Au Bani //  MD Bani

Ducesa de Cambridge, Kate, a declarat jurnaliștilor că nu a văzut-o încă pe micuța Lilibet Diana, fiica prinţului Harry şi a lui Meghan, însă este nerăbdătoare să o întâlnească.

Ducesa a fost întrebată vineri pe această temă de jurnaliştii care o însoţeau pe prima doamnă a SUA, Jill Biden, cu prilejul vizitei pe care au făcut-o la o şcoală pentru copii cu traume din comitatul Cornwall din sud-vestul Marii Britanii, unde se desfăşoară Summitul G-7.

„Îi doresc numai bine. Sunt dornică să o văd”, a răspuns Kate, care a mărturisit că încă nu a văzut-o pe micuţă. „Sper să fac acest lucru curând”, a precizat ducesa de Cambridge. La întrebarea dacă a văzut-o pe Lilibeth Diana măcar prin apel video, ducesa a răspuns din nou că „nu”, scrie Agerpres.

Lilibeth Diana, al doilea copil al lui Meghan şi Harry, fratele lui William, s-a născut vinerea trecută la Hospital Cottage din Santa Barbara, în California (SUA).

Fetiţa, al cărei nume este un omagiu adus străbunicii sale, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, şi mamei lui Harry, regretata prinţesă Diana, a venit pe lume pe 4 iunie şi a avut la naştere 3,48 de kilograme.

Naşterea a avut loc după un an tumultuos al cuplului, care s-au retras din îndatoririle regale şi s-au mutat în SUA pentru a avea vieţi mai independente, dar rareori au ieşit din atenţia publică.

Lilibeth Diana este prima strănepoată a reginei care se naşte în afara Marii Britanii şi este al doilea copil al ducilor de Sussex, după Archie, în vârstă de doi ani.

Realitatea Live

14 Ian. 2026, 09:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2026, 09:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat un sezon fără precedent pe piața rapiței, devenind al doilea cel mai mare furnizor al Uniunii Europene, după Ucraina, arată analiza economistului Iurie Rija. Performanța a permis Moldovei să devanseze jucători agricoli tradiționali precum Australia, Serbia sau Canada, consolidându-și poziția pe piața europeană a oleaginoaselor.

În perioada iulie–decembrie 2025, din Moldova au fost exportate 290.445 tone de rapiță, un volum de peste trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2024 și cu 11% peste recordul anterior din 2023, când livrările au atins 260.761 tone. Creșterea spectaculoasă a fost susținută și de prețuri mai bune: rapița moldovenească s-a vândut, în medie, cu 9,04 lei/kg, nivel ușor peste cel din 2024 și cu peste 20% mai mare decât în 2023, când prețul mediu era de 7,49 lei/kg.

Potrivit lui Iurie Rija, această evoluție a fost determinată de cererea ridicată din Uniunea Europeană, presiunile de pe piața uleiurilor vegetale și interesul tot mai mare pentru materie primă destinată biocombustibililor.

Combinația dintre volume record și prețuri mai bune a generat un adevărat salt financiar. În perioada iulie–decembrie 2025, încasările din exportul de rapiță au ajuns la 2 miliarde 624 milioane lei, de 3,24 ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Din punct de vedere valoric, acesta este unul dintre cele mai bune sezoane din istoria agriculturii moldovenești.

În decembrie 2025, exporturile s-au temperat vizibil, ajungând la 3.822 tone, de aproape două ori mai puțin decât în noiembrie, semn că stocurile au fost practic epuizate, iar sezonul comercial se apropie de final.

Piața exporturilor rămâne puternic concentrată. Primele trei companii au realizat peste jumătate din exporturile naționale: RUSAGRO-PRIM SRL – 81.177 tone (28%), VADALEX GRAINS SRL – 36.031 tone (12%) și OROM-IMEXPO SRL – 33.595 tone (12%). Împreună, acestea au exportat peste 150.000 de tone de rapiță.

Din punct de vedere geografic, 95% din rapița moldovenească a mers spre Uniunea Europeană. România a fost principalul cumpărător, cu 185.559 tone la un preț mediu de 8,97 lei/kg, urmată de Bulgaria – 59.507 tone la 9,35 lei/kg și Grecia – 19.205 tone la 9,05 lei/kg. Volume mai mici au ajuns în Cehia, Olanda și Germania, unde prețurile au fost mai mari, iar livrări punctuale au fost făcute și către Nepal, Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie.

În total, în sezonul 2025–2026, Moldova a exportat circa 330.000 de tone de rapiță, dintre care 88% ca materie primă și 12% sub formă de produse procesate, respectiv 38.500 tone de rapiță transformate în 16.180 tone de ulei de rapiță. Pentru prima dată după mai bine de 15 ani, procesarea internă a rapiței a fost relansată, un pas important spre creșterea valorii adăugate și reducerea dependenței de exportul de materie brută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!