Mesajul transmis de Ducesa de Cambridge pentru Lilibet Diana, fetiţa prinţului Harry şi a lui Meghan

Ducesa de Cambridge, Kate, a declarat jurnaliștilor că nu a văzut-o încă pe micuța Lilibet Diana, fiica prinţului Harry şi a lui Meghan, însă este nerăbdătoare să o întâlnească.

Ducesa a fost întrebată vineri pe această temă de jurnaliştii care o însoţeau pe prima doamnă a SUA, Jill Biden, cu prilejul vizitei pe care au făcut-o la o şcoală pentru copii cu traume din comitatul Cornwall din sud-vestul Marii Britanii, unde se desfăşoară Summitul G-7.

“Îi doresc numai bine. Sunt dornică să o văd”, a răspuns Kate, care a mărturisit că încă nu a văzut-o pe micuţă. “Sper să fac acest lucru curând”, a precizat ducesa de Cambridge. La întrebarea dacă a văzut-o pe Lilibeth Diana măcar prin apel video, ducesa a răspuns din nou că “nu”, scrie Agerpres.

Lilibeth Diana, al doilea copil al lui Meghan şi Harry, fratele lui William, s-a născut vinerea trecută la Hospital Cottage din Santa Barbara, în California (SUA).

Fetiţa, al cărei nume este un omagiu adus străbunicii sale, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, şi mamei lui Harry, regretata prinţesă Diana, a venit pe lume pe 4 iunie şi a avut la naştere 3,48 de kilograme.

Naşterea a avut loc după un an tumultuos al cuplului, care s-au retras din îndatoririle regale şi s-au mutat în SUA pentru a avea vieţi mai independente, dar rareori au ieşit din atenţia publică.

Lilibeth Diana este prima strănepoată a reginei care se naşte în afara Marii Britanii şi este al doilea copil al ducilor de Sussex, după Archie, în vârstă de doi ani.

#lilibet #ducesa de cambridge #Harry #mesaj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre cele mai inegale economii din Europa de Est, potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, realizat de IDIS „Viitorul”. Datele analizate arată că cei mai bogați 20% dintre cetățeni dețin peste 42% din totalul veniturilor naționale, în timp ce cei mai săraci 20% trebuie să se descurce cu doar 7%.

Conform raportului, coeficientul Gini, principalul indicator al inegalității veniturilor, a fost estimat la 0,32 în anul 2023, nivel care reflectă o distribuție profund inechitabilă a resurselor economice și o discrepanță în creștere între categoriile sociale.

Diferențele sunt pronunțate și între mediul urban și cel rural. În Chișinău, cheltuielile de consum sunt semnificativ mai mari, însă și veniturile sunt superioare. De exemplu, locuitorii capitalei alocă 14,5% din buget pentru locuință, apă, electricitate și gaze, în timp ce în sudul țării această pondere urcă la 21,3%, ceea ce indică o povară mai grea asupra celor mai săraci. În același timp, costurile pentru transport sunt de aproape trei ori mai mari în Chișinău (9,9%) comparativ cu sudul țării (3,4%), reflectând dependența crescută de transportul privat și public în zonele urbane.

Raportul IDIS arată că, în mediul rural, veniturile din salarii constituie doar 41% din total, restul provenind din ajutoare sociale (25%), activități agricole și remitențe. În orașe, în schimb, salariile reprezintă peste 62% din venituri, ceea ce accentuează prăpastia dintre categoriile de populație.

O altă vulnerabilitate este dependența de remitențe – banii trimiși din străinătate reprezintă în jur de 10% din venitul lunar mediu al populației, iar în unele regiuni această pondere este mult mai mare. Potrivit experților, acest model este riscant, deoarece orice fluctuație economică internațională poate lovi direct gospodăriile din Moldova, care se bazează masiv pe transferurile externe.

IDIS „Viitorul” avertizează că aceste disproporții structurale între regiuni și clase sociale pun în pericol coeziunea socială și frânează dezvoltarea economică a țării. „Modelul economic bazat pe salarii mici și remitențe nu mai funcționează. Moldova are nevoie de politici de redistribuire și de investiții inteligente pentru a reduce decalajele sociale și regionale”, se arată în raport.