Microsoft va cumpăra o companie de recunoaştere a vorbirii. Va plăti o sumă impresionantă

Microsoft a anunţat luni că va cumpăra compania de recunoaştere a vorbirii Nuance Communications cu 56 USD pe acţiune, cu aproximativ 23% peste preţul său de închidere vineri. Acordul valorează aproximativ 16 miliarde de dolari, relatează CNBC.

Compania negociază şi cumpărarea aplicaţiei de chat Discord pentru aproximativ 10 miliarde de dolari, scrie Aleph News.

Microsoft a făcut un efort pentru a cumpăra afacerea americană a TikTok anul trecut pentru aproximativ 30 de miliarde de dolari înainte ca afacerea să fie deraiată.

Achiziţia Nuance reprezintă cea mai mare achiziţie Microsoft de când a cumpărat LinkedIn, cu peste 26 miliarde dolari, în 2016. Luna trecută, Microsoft a finalizat achiziţia companiei de jocuri Zenimax, de 7,6 miliarde dolari.

Nuance obţine venituri prin vânzarea de instrumente pentru recunoaşterea şi transcrierea vorbirii în vizitele la cabinetul medical, apeluri de servicii pentru clienţi şi mesaje vocale. În anunţul său, Microsoft a declarat că tehnologia Nuance va fi utilizată pentru produsele cloud Microsoft pentru îngrijirea sănătăţii, care au fost lansate anul trecut.

Nuance a raportat un profit net de 7 milioane de dolari la venituri de aproximativ 346 de milioane de dolari în al patrulea trimestru al anului 2020. Nuance a fost fondată în 1992 şi avea în septembrie 7.100 de angajaţi.

Nuance are o reputaţie puternică pentru tehnologia sa de recunoaştere vocală şi a fost considerată o ţintă de achiziţie pentru companii precum Apple, Microsoft şi multe altele.

#Microdoft #tranzactie #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.