Învață de la cei mai buni! Ce fac miliardarii Musk, Zuckerberg sau Branson în fiecare zi

Chiar și cei mai bogați oameni din lume continuă mereu să devină mai buni. De aceea, în fiecare zi, ei practică activități care contribuie la dezvoltarea lor personală. Iată ce fac miliardarii în fiecare zi.

Cititul are nenumărate beneficii, te ajută să privești lumea dintr-o al

1. Citesc cărți care nu au legătură cu munca

tă perspectivă. De exemplu, antreprenorul și inginerul Elon Musk include citește lucrări science fiction și literatură biografică. Într-un interviu acordat revistei Rolling Stone, el a spus: „Am fost crescut de cărți. În primul rând, cărți și apoi părinți „.

2. Părăsesc zona de confort

Părăsirea zonei de confort este un semn al dezvoltării tale. Dacă nu o vei face, puțin probabil să realizezi multe. Dacă urăști vorbirea în public, fii primul care vorbește la următoarea întâlnire. Chiar dacă ai emoții puternice, încearcă să o faci. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a petrecut mulți ani învățând chineza mandarină. Nu a renunțat, iar acum poate vorbi liber.

3. Practică sportul

Tom Corley, autorul Obiceiurilor oamenilor bogați, a petrecut cinci ani cercetând programul și ritualurile persoanelor de succes. Ceea ce a fost comun pentru toți a fost practicarea sportului. Mulți dintre cei care au făcut avere includ sportul în programele lor zilnice. De exemplu, Oprah Winfrey, Sheryl Sandberg și Richard Branson.

Conform Corley’s This is Why Self-Made Millionaires Exercise Aerobically, cei care și-au dezvoltat obiceiul de a face jogging, mersul pe jos sau alte exerciții aerobice au o serie de beneficii: au un IQ mai mare, voință, încredere în sine și cu 20% mai multă energie fizică.

În plus, studiul NIH constată că activitatea fizică din timpul liber crește speranța de viață cu cât 4,5 ani a demonstrat că chiar și o cantitate mică de exerciții zilnice vă pot prelungi semnificativ viața.

4. Îi ajută pe alții

Oamenii de succes înțeleg cât de important este să ajuți pe cine, în special pe cei care au nevoie.

În 2010, creatorul Microsoft Bill Gates, soția sa Melinda și investitorul major Warren Buffett au lansat campania de jurământ de a da filantropie. Participând la aceasta, indivizii și familiile înstărite își asumă obligația morală de a dona cel puțin jumătate din avere pentru caritate. De exemplu, sunt implicați în reducerea sărăciei și dezvoltarea sănătății.

Nu trebuie să cheltuiți sume uriașe. Puteți face ceva simplu: ajutați colegii ocupați sau invitați o persoană în vârstă să-și aducă pungile cu alimente.

5. Plimbări frecvente

S-a demonstrat, în urma mai multor studii, că plimbările în aer liber sporesc creativitatea și a îmbunătățesc abilitățile de rezolvare a problemelor.

Dacă este important în munca ta să poți genera idei noi, este util să poți ieși din birou. Directorilor corporativi le place să aibă întâlnirile de afaceri pe jos, printre ei se numără Mark Zuckerberg, fondatorul Virgin Group, Richard Branson, directorul LinkedIn, Jeff Weiner, și CEO-ul Google, Sundar Pichai.

#activitati #obiceiuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.