Migrena Nataliei Gavrilița – Justiția. Se chinuie s-o reformeze, dar nu știe cât timp va dura

Premierul Natalia Gavrilița s-a arătat deranjată de problemele din justiția moldovenească care împiedică dezvoltarea businessului, dar și atragerea investițiilor străine.

Corupția și sistemul de justiție sunt obstacolele care țin la distanță investitorii străini, de aceea reformele în justiție sunt esențiale pentru un mediu economic favorabil, dar și la crearea locurilor de muncă. În pofida dificultăților sunt o parte din investitori care au venit în țara noastră gândindu-se la activități care le-ar aduce rentabilitate”, a punctat Natalia Gavrilița în cadrul conferinței MACRO organizată de Expert-Grup.

Premierul a precizat că Moldova poate face un salt major pe calea îmbunătățirii supremației legii prin reducerea impedimentelor din partea statului.

Vom avea investitori în Republica Moldova când vor ști că statul nu-i încurcă. Atunci vom vedea investiții din diasporă, companii locale și investiții străine calitative în industriile țării. Mizăm pe reduceri semnificative a cadrului de reglementare. Să-l aducem la nivelul celui din România dacă vrem să fim competitivi, în condițiile în care o parte din oamenii de afaceri activează în Republica Moldova, dar au companiile înregistrate peste Prut”, a menționat Gavrilița.

Corupția, justiția selectivă și politizată este principala problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri din Republica Moldova. De aceea ei sunt sceptici în a-și investi banii în afacerile pe care le au.

Curios este că, deși autoritățile implementează tot felul de măsuri pentru susținerea oamenilor, aceștia sunt sceptici și arată cu degetul la corupție și problemele din justiție.

Ultimele date ale Biroului Național de Statistică relevă că pe parcursul anului 2020 au fost create 5 mii întreprinderi și lichidate 10,5 mii întreprinderi.

Totodată, și întreprinderile nou create sunt sceptice în a-și investi banii în dezvoltarea afacerilor. De exemplu, În 2021, pentru prima dată în istoria țării a fost negativă creditarea netă a persoanelor juridice, în minus cu 700 de milioane de lei. Volumul depozitelor bancare care aparțin persoanelor juridice a fost mai mare decât volumul creditelor luate. Aceștia au avut anul trecut în bănci 34,2 miliarde de lei sub formă de depozite, iar volumul creditelor acordate a fost de 33,5 miliarde de lei.

#justiție #coruptie #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.