Miliardarii caută izvorul tinereții. Jeff Bezos și Yuri Milner investesc într-un start-up „anti-îmbătrânire”

Se pare că miliardarii Jeff Bezos și Yuri Milner caută izvorul tinereții. Aceștia ar fi investit într-un start-up de biotehnologie care vrea să descopere o modalitate prin care să inverseze timpul astfel încât oamenii să nu mai îmbătrânească, scrie Daily Mail.

Yuri Milner, care are o avere evaluată la 4,8 miliarde dolari, a investit în companiile Facebook și este fondatorul companiei de internet Mail.Ru.

Start-up-ul Altos Labs a atras în acest an finanțare de cel puțin 270 milioane dolari pentru a analiza potențialul tehnologiei de reprogramare celulară pentru a întoarce ceasul biologic la animale și, eventual, la oameni.

Încă nu există date concrete referitor la cerectările start-up-ului. Din echipa companiei va face parte și doctorul Shinya Yamanaka, pionier în cercetarea reprogramării celulare, câștigând și Premiul Nobel în 2012.

Cercetătorul a descoperit că, adăugând doar patru proteine specifice la celule, acestea pot fi instruite să revină într-o stare anterioară cu proprietățile celulelor stem care alcătuiesc elemente constitutive ale vieții animale.

Tehnologia nu numai că ar face celulele mai tinere, ci prin transformarea lor în celule stem, le-ar schimba și rolul. Însă acest lucru ar fi mult prea periculos pentru a fi încercat la oameni.

Altos nu a făcut încă un anunț oficial, dar pe lângă Bezos și Milner, compania ar putea atrage finanțare din partea altor oamenii de afaceri din Silicon Valley și fonduri de investiții.

#cercetari #tinerete vesnica #start-up #Investiții #miliardari #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.