Miliardarii caută izvorul tinereții. Jeff Bezos și Yuri Milner investesc într-un start-up „anti-îmbătrânire”

Se pare că miliardarii Jeff Bezos și Yuri Milner caută izvorul tinereții. Aceștia ar fi investit într-un start-up de biotehnologie care vrea să descopere o modalitate prin care să inverseze timpul astfel încât oamenii să nu mai îmbătrânească, scrie Daily Mail.

Yuri Milner, care are o avere evaluată la 4,8 miliarde dolari, a investit în companiile Facebook și este fondatorul companiei de internet Mail.Ru.

Start-up-ul Altos Labs a atras în acest an finanțare de cel puțin 270 milioane dolari pentru a analiza potențialul tehnologiei de reprogramare celulară pentru a întoarce ceasul biologic la animale și, eventual, la oameni.

Încă nu există date concrete referitor la cerectările start-up-ului. Din echipa companiei va face parte și doctorul Shinya Yamanaka, pionier în cercetarea reprogramării celulare, câștigând și Premiul Nobel în 2012.

Cercetătorul a descoperit că, adăugând doar patru proteine specifice la celule, acestea pot fi instruite să revină într-o stare anterioară cu proprietățile celulelor stem care alcătuiesc elemente constitutive ale vieții animale.

Tehnologia nu numai că ar face celulele mai tinere, ci prin transformarea lor în celule stem, le-ar schimba și rolul. Însă acest lucru ar fi mult prea periculos pentru a fi încercat la oameni.

Altos nu a făcut încă un anunț oficial, dar pe lângă Bezos și Milner, compania ar putea atrage finanțare din partea altor oamenii de afaceri din Silicon Valley și fonduri de investiții.

#cercetari #tinerete vesnica #start-up #Investiții #miliardari #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.