Miliardarii caută izvorul tinereții. Jeff Bezos și Yuri Milner investesc într-un start-up „anti-îmbătrânire”

Se pare că miliardarii Jeff Bezos și Yuri Milner caută izvorul tinereții. Aceștia ar fi investit într-un start-up de biotehnologie care vrea să descopere o modalitate prin care să inverseze timpul astfel încât oamenii să nu mai îmbătrânească, scrie Daily Mail.

Yuri Milner, care are o avere evaluată la 4,8 miliarde dolari, a investit în companiile Facebook și este fondatorul companiei de internet Mail.Ru.

Start-up-ul Altos Labs a atras în acest an finanțare de cel puțin 270 milioane dolari pentru a analiza potențialul tehnologiei de reprogramare celulară pentru a întoarce ceasul biologic la animale și, eventual, la oameni.

Încă nu există date concrete referitor la cerectările start-up-ului. Din echipa companiei va face parte și doctorul Shinya Yamanaka, pionier în cercetarea reprogramării celulare, câștigând și Premiul Nobel în 2012.

Cercetătorul a descoperit că, adăugând doar patru proteine specifice la celule, acestea pot fi instruite să revină într-o stare anterioară cu proprietățile celulelor stem care alcătuiesc elemente constitutive ale vieții animale.

Tehnologia nu numai că ar face celulele mai tinere, ci prin transformarea lor în celule stem, le-ar schimba și rolul. Însă acest lucru ar fi mult prea periculos pentru a fi încercat la oameni.

Altos nu a făcut încă un anunț oficial, dar pe lângă Bezos și Milner, compania ar putea atrage finanțare din partea altor oamenii de afaceri din Silicon Valley și fonduri de investiții.

#cercetari #tinerete vesnica #start-up #Investiții #miliardari #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.