Moldova crește… pe datorie: deficit extern de 4 miliarde și datorii în în creștere

Deși Ministerul Economiei prezintă anul 2025 drept unul al „revigorării”, propriul raport scoate arată că PIB-ul a crescut cu doar 2,4%, în timp ce importurile au explodat, deficitul comercial s-a adâncit puternic, investițiile străine au rămas practic pe loc, iar salariile reale au avansat modest.

Ministerul admite că importurile au ajuns la 10,9 miliarde de dolari, cu 20,5% mai mult decât în 2024, fiind de 2,9 ori mai mari decât exporturile. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale a urcat la 7,14 miliarde de dolari, cu aproape 30% peste nivelul din anul precedent, iar gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a fost de numai 34,6%.

Raportul arată că deficitul contului curent s-a majorat cu 32,7%, până la 4 miliarde de dolari, echivalentul a 19,6% din PIB. Cu alte cuvinte, economia a consumat și a importat mult mai mult decât a reușit să producă și să vândă peste hotare. În același timp, remiterile au crescut cu doar 1,3%, iar investițiile străine directe au însumat 459,5 milioane de dolari, practic la același nivel ca în 2024.

La capitolul investiții finanțate din străinătate acestea au coborât cu 24,9%, iar cele din fondul rutier s-au redus cu 11,2%. Cu alte cuvinte, exact banii care ar fi trebuit să susțină infrastructura și încrederea investitorilor externi au mers în jos.

Inflația anuală a fost de 6,8%, peste coridorul țintit de BNM, în timp ce salariul mediu lunar brut a crescut în termeni reali cu doar 1,9%, până la 15.472 de lei. În sectorul real, avansul real a fost și mai mic, de doar 1,5%. Raportul mai arată că în IT și comunicații salariile reale chiar au scăzut cu 3%, iar în activități financiare și asigurări cu 0,3%.

Deficitul bugetar a ajuns la 14,3 miliarde de lei, în creștere cu 12,9% față de 2024, iar datoria de stat a urcat la 132,8 miliarde de lei, cu 9,4% mai mult decât la sfârșitul anului precedent. Chiar dacă ministerul insistă că nivelul rămâne „sustenabil”, cifrele arată clar că statul intră mai adânc în datorii într-un moment în care dezechilibrele externe se agravează.

Transportul feroviar de pasageri s-a prăbușit cu 51,4%, producția animalieră a scăzut cu 3,4%, iar efectivul de porcine s-a redus cu 23,7%. În paralel, ministerul recunoaște că tranzacțiile imobiliare și transportul au tras în jos creșterea economică, în timp ce exportul net a avut o contribuție negativă de 5,8 puncte procentuale la PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie