Miliardarul Bill Gates este cel mai mare proprietar privat de terenuri agricole din SUA și nu se oprește aici

Bill Gates, cofondator al Microsoft, nu este doar un nume mare din domeniul tehnologiei și un filantrop. El este, de asemenea, cel mai mare proprietar privat de terenuri agricole din Statele Unite, deținând o suprafață impresionantă de peste 111.000 de hectare în întreaga țară. S-ar putea să vă întrebați de ce unul dintre cei mai bogați oameni din lume este atât de interesat de terenurile agricole, transmite publicația Benzinga, citată de G4Food.

Există multe teorii ale conspirației cu privire la motivul pentru care Bill Gates cumpără atât de multe terenuri agricole. Unii oameni cred că vrea să controleze aprovizionarea cu alimente sau să creeze penurii alimentare. Alții cred că încearcă să folosească terenurile pentru experimente ecologice sau pentru a promova anumite practici agricole care se potrivesc cu opiniile sale privind schimbările climatice. Unii chiar cred că manipulează piețele pentru propriul său câștig financiar sau pentru a beneficia de alte interese de afaceri ale sale, cum ar fi biotehnologia sau alimentele sintetice.

În timpul unei sesiuni „Ask Me Anything” organizate pe Reddit, Gates și-a clarificat motivele pentru care investește în terenuri agricole, declarând: „Dețin mai puțin de 1/4000 din terenurile agricole din SUA. Am investit în aceste ferme pentru a le face mai productive și pentru a crea mai multe locuri de muncă. Nu este vorba de niciun plan măreț – de fapt, toate aceste decizii sunt luate de o echipă de investitori profesioniști.”

Investițiile au crescut brusc după criza financiară și de când a lovit pandemia. Managerii de active o văd ca pe o acoperire împotriva inflației care diversifică un portofoliu și produce randamente constante. Dar reputația terenului agricol ca refugiu sigur ar putea fi contestată de un climat în schimbare.

Terenurile agricole sunt deocamdată o clasă de active de nișă. În SUA, acestea reprezintă cel mult 3% din totalul deținerilor investitorilor instituționali. Totuși, se înregistrează o creștere rapidă: valoarea deținerilor de terenuri agricole din SUA ale grupurilor de investiții s-a dublat, ajungând la 16,6 miliarde de dolari în cei trei ani până în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#terenuri #miliardar #Bill Gates

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.