Prăbușirea reexporturilor de carburanți în Ucraina a lăsat Chișinăul cu buza umflată

Exporturile moldovenești au continuat să înregistreze o scădere pentru a 15-a lună consecutivă în luna mai 2024, iar reducerea este puternic influențată de scăderea semnificativă a reexporturilor produselor petroliere. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, exporturile au scăzut de la un maxim de 4,35 miliarde USD în februarie 2023 la 3,8 miliarde USD în prezent, o reducere de 539 milioane USD.

Într-o postare, Ioniță explică că declinul exporturilor nu reflectă o scădere a producțiilor proprii, ci mai degrabă o reducere drastică a reexporturilor, în special cele generate de războiul din Ucraina. „După începerea conflictului, am înregistrat o creștere fără precedent a reexporturilor, în principal datorită exportului de produse petroliere importate din România și reexportate în Ucraina,” a declarat economistul.

Produsele petroliere au devenit principalul produs exportat de Moldova, cu exporturi în valoare de 680 milioane USD. Totuși, în prezent, valoarea anuală a exportului de produse petroliere a scăzut semnificativ, ajungând la doar 221 milioane USD, iar tendința este de continuare a scăderii.

„Am avut o oportunitate unică să ajutăm Ucraina și să beneficiem și noi, dar din păcate, această oportunitate nu a fost valorificată,” a adăugat Ioniță, exprimând regretul pentru ratările în gestionarea acestei situații. „Este clar că am pierdut toate șansele și oportunitățile, iar acum suntem într-o situație dificilă.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reexport #Ucraina #carburanti #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.