Miliardarul care nu a pierdut niciun ban de la începutul anului 2022

Cei mai bogați oameni din lume și-au văzut averile în scădere, în primele săptămâni din 2022, cu excepția lui Warren Buffett. O scădere recentă a acțiunilor în tehnologie a redus averea celui mai bogat om din lume, CEO-ul Tesla, Elon Musk, cu 54 de miliarde de dolari până în acest an. Fondatorul Amazon Jeff Bezos a pierdut 27,8 miliarde de dolari; fondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, au pierdut fiecare mai mult de 12 miliarde de dolari, iar șeful Facebook Mark Zuckerberg a pierdut cu 15,2 miliarde de dolari.

Dintre cei mai bogați 10 oameni din lume, doar unul și-a văzut averea crescând, Warren Buffett, care a câștigat aproximativ 2,4 miliarde de dolari, ducând totalul la 111 miliarde de dolari, scrie CNBC.

Săptămâna aceasta, președintele și CEO-ul Berkshire Hathaway l-a depășit pe Zuckerberg pentru a reveni pe locul 6 în clasamentul global al bogăției, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

Investitorii de valoare aleg acțiuni care par subevaluate și tranzacționează mai puțin decât ar trebui să fie. Și, spre deosebire de ceilalți directori executivi, ale căror averi sunt în mare parte legate de firmele lor, Berkshire Hathaway a lui Buffett are un portofoliu larg diversificat care i-a permis să facă față vânzărilor tehnologice.

Buffett le-a recomandat de mult investitorilor să-și pună banii în fonduri indexate, care dețin fiecare acțiune într-un indice, făcându-le automat diversificate. S&P 500, de exemplu, include companii de renume precum Apple, Coca-Cola și Google.

În ciuda acestora, averea de 216 miliarde de dolari a lui Musk îl face în continuare cel mai bogat om din lume, valorând aproape de două ori mai mult decât Buffett. De asemenea, Buffett s-ar putea să nu rămână mult timp în top 10. Anul trecut, investitorul a dezvăluit că și-a dat banii pentru cauze filantropice și că nu plănuiește să se oprească prea curând.

#2022 #miliardar #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.