Miliardarul care nu a pierdut niciun ban de la începutul anului 2022

Cei mai bogați oameni din lume și-au văzut averile în scădere, în primele săptămâni din 2022, cu excepția lui Warren Buffett. O scădere recentă a acțiunilor în tehnologie a redus averea celui mai bogat om din lume, CEO-ul Tesla, Elon Musk, cu 54 de miliarde de dolari până în acest an. Fondatorul Amazon Jeff Bezos a pierdut 27,8 miliarde de dolari; fondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, au pierdut fiecare mai mult de 12 miliarde de dolari, iar șeful Facebook Mark Zuckerberg a pierdut cu 15,2 miliarde de dolari.

Dintre cei mai bogați 10 oameni din lume, doar unul și-a văzut averea crescând, Warren Buffett, care a câștigat aproximativ 2,4 miliarde de dolari, ducând totalul la 111 miliarde de dolari, scrie CNBC.

Săptămâna aceasta, președintele și CEO-ul Berkshire Hathaway l-a depășit pe Zuckerberg pentru a reveni pe locul 6 în clasamentul global al bogăției, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

Investitorii de valoare aleg acțiuni care par subevaluate și tranzacționează mai puțin decât ar trebui să fie. Și, spre deosebire de ceilalți directori executivi, ale căror averi sunt în mare parte legate de firmele lor, Berkshire Hathaway a lui Buffett are un portofoliu larg diversificat care i-a permis să facă față vânzărilor tehnologice.

Buffett le-a recomandat de mult investitorilor să-și pună banii în fonduri indexate, care dețin fiecare acțiune într-un indice, făcându-le automat diversificate. S&P 500, de exemplu, include companii de renume precum Apple, Coca-Cola și Google.

În ciuda acestora, averea de 216 miliarde de dolari a lui Musk îl face în continuare cel mai bogat om din lume, valorând aproape de două ori mai mult decât Buffett. De asemenea, Buffett s-ar putea să nu rămână mult timp în top 10. Anul trecut, investitorul a dezvăluit că și-a dat banii pentru cauze filantropice și că nu plănuiește să se oprească prea curând.

#2022 #miliardar #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.