Cele două noi reactoare pe compania cu capital majoritar de stat Nuclearelectrica vrea să le construiască la centrala de la Cernavodă ar urma să coste cel puțin 6,5 miliarde de euro (7,29 miliarde de dolari), a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un interviu pentru Reuters.
Banca americană Exim Bank U.S. va acorda un credit de trei miliarde de dolari pentru cele două noi reactoare, iar ministrul Energiei a adăugat că va exista și o finanțare din Canada și Coreea de Sud, via mecanisme similare. Burduja a spus că este posibil ca și alți parteneri externi, precum Emiratele Arabe Unite, să finanțeze proiectul noilor reactoare.
Burduja a adăugat că Nuclearelectrica poartă în continuare negocieri cu grupul canadian Lavalin, care deține tehnologia Candu folosită la primele două reactoare ale centralei de la Cernavodă, obiectivul fiind semnarea unui acord la finele anului.
Nuclearelectrica vrea să modernizeze unul dintre cele două reactoare existente și de asemenea să construiască alte două noi unități utilizând aceeași tehnologie Candu (Canada deuterium uranium) care utilizează apa grea pentru răcire și uraniu natural, în loc de uraniu îmbogățit, drept combustibil.
„Obiectivul este semnarea unui acord cu Lavalin la toamnă, iar grupul să se angajeze pentru designul și sprijinul proiectului, inclusiv la nivelul Comisiei Europene”, a spus Sebastian Burduja.
Pe lângă negocierea costurilor, pentru a ține cont de evoluția inflației, discuțiile care sunt în derulare vizează și structura finanțării și modul cum poate fi modernizată infrastructura existentă în linie cu cerințele formulate după accidentul de la Fukushima din 2011.
Estimările anterioare de cost pentru cele două noi reactoare variau între șase și șapte miliarde de euro. Sebastian Burduja a spus că o decizie finală de investiții referitoare la construcția noilor reactoare ar urma să fie adoptată în 2026-2027.
Grație noilor reactoare, ponderea energiei atomice în mixul energetic al României va crește până la o treime și va permite României să furnizeze electricitate și Republicii Moldova, a spus oficialul român.
Burduja a mai spus că Ministerul Energiei lucrează la punerea la punct a unei scheme de sprijin pentru energia cu emisii reduse de carbon pe baza așa-numitelor „contracte pentru diferență (contracts for difference, CFD-uri)”, care permit fixarea prețului energiei electrice la un nivel convenit. România va înființa un fond, cu ajutorul banilor de la UE, pentru a implementa această schemă.
De asemenea, Sebastian Burduja a mai declarat că, în perioada 2024-2025, România va scoate la licitație proiecte în domeniul energiei eoliene și fotovoltaice cu o capacitate de 5 Gigawați, care ar urma să fie finanțate prin contracte pentru diferență, și alte capacități de 5 Gigawați la o dată ulterioară.
Ministerul Economiei controlează 80% din acțiunile Nuclearelectrica, companie cu o capitalizare de piață de 13,7 miliarde de lei.
„În prezent ne va fii mult mai ușor să identificăm surse pentru a participa în cadrul acestui proiect comparativ cu situația în care ne aflam în anii 90. Cu siguranță banii nu vor fi de la bugetul de stat. Ar putea fi oferiți cu o garanție de stat de către instituțiile financiare internaționale. Este o investiție de talie pe care nici bugetul României nu și-o poate permite”, a punctat Parlicov.
