Milioane din aburi de spirt! Cine controlează piața etanolului în Moldova

În ultimele patru sezoane, Republica Moldova a exportat 156,4 mii tone de etanol, potrivit analizei economistului Iurie Rija. Cel mai bun an pentru industria de profil a fost 2021-2022, când s-au livrat peste 47 milioane litri, un record neatins ulterior. În următoarele trei sezoane, volumele exportate s-au stabilizat la 35–37 milioane litri, cu 20–22% sub nivelul maxim. În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, exporturile au atins aproape 37 milioane litri, iar prețul mediu a fost de 14,1 lei/kg.

Și exporturile de DDGS – produs secundar valoros al procesării etanolului – au înregistrat o evoluție importantă: 84,5 mii tone în patru sezoane, cu o medie anuală de circa 21 mii tone. După o scădere în 2022-2023, sectorul a revenit pe creștere, atingând 22,7 mii tone în sezonul 2024-2025. Prețul mediu a oscilat între 3,7 și 4,9 lei/kg, fiind în prezent de 4,2 lei/kg.

Valoarea totală obținută din exporturile de etanol și DDGS în perioada 2021 – primul semestru 2025 se ridică la 152,8 milioane euro. Anul 2022 a adus cele mai mari încasări – 47,6 milioane euro –, datorită atât volumelor mari, cât și prețurilor favorabile pe piața internațională. În 2023 și 2024, veniturile au variat între 26 și 30 milioane euro, iar în primele șase luni din 2025 s-au înregistrat deja 15,9 milioane euro.

Piața este dominată de câțiva jucători majori. În 2024, Zernoff și Garma-Grup au realizat împreună 94% din exporturile de etanol, iar Zernoff și Ancom-Agro – 98,7% din exporturile de DDGS. O parte din DDGS este utilizată intern pentru producerea de biogaz, ceea ce crește rentabilitatea prin reducerea costurilor energetice, dar limitează volumele disponibile pentru export.

Analiza mai arată că, dacă fabricile și-ar folosi integral capacitățile – 57,8 milioane litri de etanol și 40,8 mii tone de DDGS anual –, încasările din export ar fi fost cu 80,8 milioane euro mai mari în perioada 2021 – I semestru 2025. Principalele piețe de desfacere sunt peste 15 țări, inclusiv Serbia, Grecia, Polonia, Slovacia, România, Bulgaria, Germania, Olanda și Spania.

Economistul subliniază că principalul factor care a frânat dezvoltarea industriei în ultimii ani a fost creșterea costurilor energetice, în special scumpirea gazului, care a aproape dublat costurile de producție. Excluderea sectorului din programul guvernamental de compensare a tarifelor la energia electrică a amplificat dificultățile.

În 2019, Zernoff SRL din Chișinău a fost vizată într-o anchetă internațională după ce autoritățile din Spania și Georgia au descoperit o schemă de livrare a spirtului etilic către producători de brandy spaniol și coniac francez contrafăcut. Potrivit El Mundo, cisternele cu spirt, urmărite prin Europa, ridicau suspiciuni privind nerespectarea normelor UE, care impun ca brandy să fie produs doar din rachiu de vin.

Investigațiile au arătat că spirtul etilic neutru (ENA), vândut de Zernoff prin Brina Project LLP (Marea Britanie), era folosit fraudulos în loc de rachiu de vin, fiind de 3-4 ori mai ieftin și afectând piața autentică de brandy și coniac.

Zernoff SRL, controlată în proporție de 78,2% de compania românească Viteza Optim SRL și deținătorii Denis Cibizov și Gheorghi Cozoveachin (câte 10,9%), produce alcool etilic din cereale. Transportul se făcea printr-o firmă logistică din Sofia, M&M, fără legături cu producția de alcool.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#etanol #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.