Record negativ: exporturile de porumb s-au prăbușit cu peste 64% într-un singur sezon

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au înregistrat o scădere dramatică în sezonul 2024/2025, confirmând o tendință negativă ce se accentuează de patru ani consecutiv, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Între iulie 2024 și iunie 2025, Moldova a exportat doar 180,7 mii tone de porumb – cu 64,7% mai puțin decât în sezonul precedent (513 mii tone) și de peste nouă ori mai puțin față de nivelul record din 2021/2022, când s-au livrat peste 1,66 milioane tone.

Prețul mediu la export a fost de 4,69 lei/kg, în creștere față de minimul de 3,34 lei/kg din sezonul trecut, dar sub nivelurile din 2021-2023, când depășea 4,8 lei/kg. Această stagnare, combinată cu oferta tot mai redusă, a dus la o prăbușire a veniturilor obținute din exporturi: 2021/2022 – peste 8,1 miliarde lei, 2022/2023 – 2,5 miliarde lei, 2023/2024 – 1,7 miliarde lei și 2024/2025 – doar 848 milioane lei.

În perioada ianuarie-iulie 2025, liderul exportatorilor a devenit „RUSAGRO-PRIM” SRL (46,3 mii tone), urmat de „OROM-IMEXPO” SRL (29,3 mii tone) și „DEMIR AGRO” SRL (18,5 mii tone). Împreună, primele trei companii au realizat 62% din exporturile totale.

Turcia a devenit principala piață de desfacere, importând 83,1 mii tone la un preț mediu de 4,45 lei/kg. România, lider în 2022, a coborât pe locul doi (33,2 mii tone, 4,05 lei/kg), iar Grecia ocupă locul trei (14,7 mii tone, 4,30 lei/kg). Un preț mediu ridicat – 62,8 lei/kg – a fost obținut doar la exportul de porumb pentru însămânțare către Belarus (1.418 tone).

Importurile de porumb au suferit schimbări majore după introducerea, în 2023, a licențierii obligatorii. Dacă în 2022 se importau peste 73 mii tone, în 2024 au fost doar 159 tone, iar în prima jumătate a lui 2025 – 205 tone. Aceste importuri sunt realizate exclusiv de companii specializate în procesarea porumbului pentru industria snackurilor și ca material semincer, cu prețuri medii mult mai ridicate (16 lei/kg în 2024 și 15 lei/kg în 2025).

Potrivit lui Iurie Rija, aceste date confirmă presiunea tot mai mare asupra sectorului porumbului din Moldova, afectat simultan de scăderea producției, pierderea piețelor tradiționale și politici comerciale restrictive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #export #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.