Ministerul Economiei, prognoze mai optimiste pentru Moldova. Vom trăi mai bine?

Creșterea economică a Republicii Moldova în anul 2021 va depăși 7%, a declarat într-un interviu pentru Europaliberă, Sergiu Gaibu, ministrul Economiei, care a precizat că recent Banca Mondială a modificat prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei pentru acest an, majorând-o de la 3,8% la 6,8%.

„Ne așteptăm ca PIB-ului să depășească 7%. Dar nu vreau să fac știri senzaționale din acest lucru, deoarece este clar că această creștere se datorează bazei scăzute din 2020 (scăderea PIB a fost de 7%) și, evident, în acest context, este firesc să fie o creștere bună. Dar este deja bine că, cel puțin, începem să ne recuperăm”, a menționat Gaibu.

Potrivit lui, Republica Moldova nu va ajunge încă la nivelul anterior, dar cel puțin ”vom fi la situația de dinainte de COVID, iar anul viitor ne vom recupera pe deplin”,

Anterior, a fost anunțat că bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică proiectată pentru acest an cu 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei și Infrastructurii a anunțat că creșterea reală a PIB-ului Moldovei în 2021 va fi de 6%.

În estimările sale, Banca Mondială susținea că economia Republicii Moldova a fost grav afectată de pandemie și sărăcit populația. Recesiunea din 2020 a dus la o creștere a sărăciei de la 25,2% în 2019 la 26,8% în 2020. Deși rata sărăciei a crescut mai mult în zonele urbane decât în zonele rurale, zonele rurale rămân mult mai slabe: rata sărăciei acolo în 2020 a fost de 35,3%, comparativ cu 14% în orașe.

#prognoze #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.