Ministerul Economiei, prognoze mai optimiste pentru Moldova. Vom trăi mai bine?

Creșterea economică a Republicii Moldova în anul 2021 va depăși 7%, a declarat într-un interviu pentru Europaliberă, Sergiu Gaibu, ministrul Economiei, care a precizat că recent Banca Mondială a modificat prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei pentru acest an, majorând-o de la 3,8% la 6,8%.

„Ne așteptăm ca PIB-ului să depășească 7%. Dar nu vreau să fac știri senzaționale din acest lucru, deoarece este clar că această creștere se datorează bazei scăzute din 2020 (scăderea PIB a fost de 7%) și, evident, în acest context, este firesc să fie o creștere bună. Dar este deja bine că, cel puțin, începem să ne recuperăm”, a menționat Gaibu.

Potrivit lui, Republica Moldova nu va ajunge încă la nivelul anterior, dar cel puțin ”vom fi la situația de dinainte de COVID, iar anul viitor ne vom recupera pe deplin”,

Anterior, a fost anunțat că bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică proiectată pentru acest an cu 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei și Infrastructurii a anunțat că creșterea reală a PIB-ului Moldovei în 2021 va fi de 6%.

În estimările sale, Banca Mondială susținea că economia Republicii Moldova a fost grav afectată de pandemie și sărăcit populația. Recesiunea din 2020 a dus la o creștere a sărăciei de la 25,2% în 2019 la 26,8% în 2020. Deși rata sărăciei a crescut mai mult în zonele urbane decât în zonele rurale, zonele rurale rămân mult mai slabe: rata sărăciei acolo în 2020 a fost de 35,3%, comparativ cu 14% în orașe.

#prognoze #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.