Ministerul Economiei, prognoze mai optimiste pentru Moldova. Vom trăi mai bine?

Creșterea economică a Republicii Moldova în anul 2021 va depăși 7%, a declarat într-un interviu pentru Europaliberă, Sergiu Gaibu, ministrul Economiei, care a precizat că recent Banca Mondială a modificat prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei pentru acest an, majorând-o de la 3,8% la 6,8%.

„Ne așteptăm ca PIB-ului să depășească 7%. Dar nu vreau să fac știri senzaționale din acest lucru, deoarece este clar că această creștere se datorează bazei scăzute din 2020 (scăderea PIB a fost de 7%) și, evident, în acest context, este firesc să fie o creștere bună. Dar este deja bine că, cel puțin, începem să ne recuperăm”, a menționat Gaibu.

Potrivit lui, Republica Moldova nu va ajunge încă la nivelul anterior, dar cel puțin ”vom fi la situația de dinainte de COVID, iar anul viitor ne vom recupera pe deplin”,

Anterior, a fost anunțat că bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică proiectată pentru acest an cu 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei și Infrastructurii a anunțat că creșterea reală a PIB-ului Moldovei în 2021 va fi de 6%.

În estimările sale, Banca Mondială susținea că economia Republicii Moldova a fost grav afectată de pandemie și sărăcit populația. Recesiunea din 2020 a dus la o creștere a sărăciei de la 25,2% în 2019 la 26,8% în 2020. Deși rata sărăciei a crescut mai mult în zonele urbane decât în zonele rurale, zonele rurale rămân mult mai slabe: rata sărăciei acolo în 2020 a fost de 35,3%, comparativ cu 14% în orașe.

#prognoze #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară a Republicii Moldova a înregistrat în octombrie 2025 o presiune sporită pe segmentul cererii din partea agenților economici, care a depășit oferta netă de valută provenită de la populație. Datele Băncii Naționale arată că gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta populației a coborât la 82%, față de 83,6% în septembrie.

În luna de raportare, oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 287,1 milioane euro, în creștere cu 11,4% (plus 29,4 milioane euro) comparativ cu luna precedentă. Totodată, cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a avansat și mai rapid, urcând la 350 milioane euro, cu 13,5% (plus 41,7 milioane euro) peste nivelul din septembrie.

Acest decalaj a determinat Banca Națională să intervină pe piața interbancară prin vânzări nete de 33 milioane euro, pentru a acoperi deficitul și a tempera fluctuațiile cursului.

Pe ansamblul primelor zece luni ale anului, oferta netă de valută de la populație a atins 2,64 miliarde euro, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, cererea netă de valută a agenților economici a urcat la 3,17 miliarde euro, majorându-se cu 17,5% față de perioada similară a anului trecut. Gradul de acoperire a cererii pe intervalul ianuarie–octombrie a fost de 83,2%, cu 7,3 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Evoluția a exercitat presiune asupra cursului valutar. Cotația medie a euro a crescut de la 19,5250 lei în septembrie la 19,7110 lei în octombrie. În structura vânzărilor de valută de la populație, moneda unică europeană a continuat să domine, cu o pondere de 73,8%.