Ministrul Economiei aruncă bomba: Programul Prima Casă ar trebui stopat

Programul Prima Casă ar trebui stopat, în condițiile în care au crescut dobânzile, a declarat ministrul Economiei, Sergiu Gaibu în cadrul ședinței Parlamentului la prezentarea proiectului de lege pentru compensarea dobânzilor beneficiarilor.

„După majorarea dobânzilor la creditele din cadrul programului Prima Casă, numărul doritorilor s-a redus. Acest lucru se vede după numărul de cereri depuse, care au scăzut considerabil. Eu aș opta pentru stoparea programului, cu menținerea beneficiarilor care sunt. Compensațiile care au fost aprobate trebuie să meargă în continuare”, a spus Gaibu.

În cadrul ședinței de astăzi, 15 iulie, deputații au votat în prima lectură legea care plafonează majorarea ratei la creditele în cadrul Prima Casă.

Rata dobânzii a crescut cu 5,35 puncte procentuale, de la 7.37% la 12.72%. Ca urmare a implementării măsurii propuse de Guvern, creșterea dobânzii va fi redusă cu 1.35 puncte procentuale sau cu circa un sfert din creșterea aplicabilă conform condițiilor inițiale stabilite de program. Potrivit ministrului Economiei, Sergiu Gaibu, instrumentul propus diminuează creșterea plăților lunare cu aproximativ 65%.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii privind unele măsuri în vederea implementării programului de stat ”Prima Casă” urmează să fie votat și în lectura a doua. Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se va aplica inclusiv creditelor acordate până la intrarea în vigoare. Totodată, Guvernul examinează și alte măsuri și instrumente de a sprijini beneficiarii de credite imobiliare în cadrul acestui program de stat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobanda #prima casa #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură energetică ale Republicii Moldova, continuă să fie încadrată de Guvern la categoria proiectelor „cu risc”, deși în această săptămână a fost energizată și a intrat în etapa finală de testare.

În cadrul unei ședinței comisiei pentru integrare europeană cu privire la monitorizarea implementării reformelor și investițiilor asumate față de Uniunea Europeană, secretarul general adjunct al Guvernului, Lilia Dabija, responsabilă de evaluarea progresului proiectelor, a explicat de ce a menținut această clasificare.

„Măsură cu risc vorbeam de linia electrică Vulcănești–Chișinău. Eu am pus-o cu risc, pentru că o repetăm a treia oară și ca să mă asigur. Eu cred că, împreună cu colegii de la Ministerul Energiei, o vom realiza până în toamnă”, a declarat Dabija.

În cadrul discuțiilor, fostul ministru al Muncii, Marcel Spatari, i-a sugerat să păstreze proiectul în categoria celor cu risc. Dabija a răspuns că va mai discuta cu reprezentanții Ministerului Energiei, însă s-a arătat reticentă să schimbe calificativul înainte de finalizarea lucrărilor.

În dimineața zilei de astăzi după ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că linia de 400 kV a fost pusă sub tensiune până la Stația Electrică Chișinău, o etapă esențială înainte de punerea în exploatare comercială.

„Punerea sub tensiune ne permite să testăm funcționarea întregului traseu, echipamentele de protecție, sistemele de comandă și comportamentul instalațiilor în condiții reale de operare. Acest proiect înseamnă posibilitatea de a transporta direct energie din România către centrul Republicii Moldova, fără vulnerabilitățile infrastructurii vechi”, a declarat Junghietu.

Potrivit ministrului, urmează ultimele teste și verificări tehnice înainte ca linia să fie exploatată comercial.

Proiectul, cu o lungime de 157 de kilometri, este considerat strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, deoarece va permite importul direct de energie electrică din România și integrarea mai profundă în piața europeană de electricitate.

Linia Vulcănești–Chișinău trebuia inițial să fie dată în exploatare până la sfârșitul anului 2025, însă termenul a fost amânat de mai multe ori, motiv pentru care Guvernul continuă să o monitorizeze ca proiect cu risc până la finalizarea completă.