Ministrul Spînu și-a dezvăluit salariul pe care l-a ridicat după majorare: Nu sunt cel mai bogat

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că nu este cel mai bogat din Republica Moldova. „Nici pe departe. Nu sunt atât de bogat cum se scrie”.

„Toate veniturile mele sunt declarate. Am o afacere care îmi aduce un anumit venit anual pe care îl declar achit toate taxele. După majorarea salariului am primit pe card 42 de mii. Este salariul pe care l-am primit pentru luna septembrie. Este suma netă, cu taxe venitul e mai mare”, a punctat Spînu în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei.

Demnitarii ridică salarii mai mari, după ce Guvernul a operat, pe 31 mai, modificări în legea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Miniștrii primesc lunar 50.000 de lei, aproape de două ori mai mult decât primeau anterior, aceasta fiind a doua majorare a lefurilor lor din acest an.

Potrivit Ministerului Finanțelor, salariile demnitarilor au fost calculate, începând cu 1 iunie, în baza unei valori de referință de 3.000 de lei față de 1.900 de lei cât era în trecut. Excepție fac prim-viceprim-miniștrii, viceprim-miniștrii, miniștrii, agentul guvernamental și secretarul general al Guvernului care sunt remunerați în baza unei valori de referință de 3.600 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #venit #salariu #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două proiecte de lege care vizează modernizarea cadrului legal al pieței asigurărilor și alinierea acestuia la standardele Uniunii Europene au fost supuse consultării publice. Inițiativele au fost elaborate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și sunt promovate de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu principiile transparenței decizionale.

Potrivit autorităților, noile reglementări propun un cadru normativ actualizat, cu termene clare de intrare în vigoare în perioada 2028–2029, fără a introduce modificări imediate pentru consumatori și pentru piața asigurărilor. Scopul este consolidarea stabilității sectorului, creșterea protecției asiguraților și apropierea treptată de practicile europene.

Primul proiect vizează asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și urmărește armonizarea regulilor din Republica Moldova cu cele aplicate în Uniunea Europeană. Documentul clarifică rolurile instituțiilor implicate: BNM va exercita supravegherea companiilor de asigurări, iar Comisia Națională a Pieței Financiare va gestiona relația contractuală cu clienții, inclusiv constatarea și plata despăgubirilor.

Proiectul mai prevede trecerea la un sistem de stabilire liberă a tarifelor RCA, în linie cu practicile europene, precum și majorarea limitelor de despăgubire pentru a oferi o protecție mai ridicată persoanelor prejudiciate. Totodată, este creat cadrul pentru un sistem informațional modern în domeniul RCA, care va asigura evidența centralizată a polițelor și a daunelor.

Implementarea va fi etapizată, iar prevederile legii vor intra în vigoare peste doi ani. Dispozițiile privind prima unică ce va acoperi RCA intern și asigurarea externă „Carte Verde” vor deveni aplicabile doar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Al doilea proiect se referă la activitatea de asigurare și reasigurare și are ca obiectiv creșterea siguranței și stabilității pieței pentru consumatori. Noile reguli impun cerințe mai stricte de capitalizare, guvernanță și gestionare a riscurilor pentru companiile de asigurări, astfel încât acestea să își poată onora obligațiile față de clienți.

Documentul stabilește reguli clare privind organizarea conducerii, transparența acționariatului și managementul riscurilor. În același timp, sunt prevăzute cerințe proporționale pentru companiile mai mici, pentru a evita presiuni excesive asupra acestora.

Proiectul actualizează și cerințele privind capitalul minim al asigurătorilor, în funcție de tipul de activitate desfășurată, pentru a garanta resurse financiare suficiente în vederea achitării despăgubirilor.

Aplicarea noilor reguli va fi graduală. La intrarea în vigoare, companiile vor trebui să respecte cea mai mare parte a cerințelor, iar conformarea integrală va avea loc într-o etapă ulterioară. Se propune ca legea privind activitatea de asigurare și reasigurare să intre în vigoare la 1 ianuarie 2029.