Ministrul Spînu și-a dezvăluit salariul pe care l-a ridicat după majorare: Nu sunt cel mai bogat

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că nu este cel mai bogat din Republica Moldova. „Nici pe departe. Nu sunt atât de bogat cum se scrie”.

„Toate veniturile mele sunt declarate. Am o afacere care îmi aduce un anumit venit anual pe care îl declar achit toate taxele. După majorarea salariului am primit pe card 42 de mii. Este salariul pe care l-am primit pentru luna septembrie. Este suma netă, cu taxe venitul e mai mare”, a punctat Spînu în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei.

Demnitarii ridică salarii mai mari, după ce Guvernul a operat, pe 31 mai, modificări în legea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Miniștrii primesc lunar 50.000 de lei, aproape de două ori mai mult decât primeau anterior, aceasta fiind a doua majorare a lefurilor lor din acest an.

Potrivit Ministerului Finanțelor, salariile demnitarilor au fost calculate, începând cu 1 iunie, în baza unei valori de referință de 3.000 de lei față de 1.900 de lei cât era în trecut. Excepție fac prim-viceprim-miniștrii, viceprim-miniștrii, miniștrii, agentul guvernamental și secretarul general al Guvernului care sunt remunerați în baza unei valori de referință de 3.600 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #venit #salariu #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.