Ministrul Spînu și-a dezvăluit salariul pe care l-a ridicat după majorare: Nu sunt cel mai bogat

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că nu este cel mai bogat din Republica Moldova. „Nici pe departe. Nu sunt atât de bogat cum se scrie”.

„Toate veniturile mele sunt declarate. Am o afacere care îmi aduce un anumit venit anual pe care îl declar achit toate taxele. După majorarea salariului am primit pe card 42 de mii. Este salariul pe care l-am primit pentru luna septembrie. Este suma netă, cu taxe venitul e mai mare”, a punctat Spînu în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei.

Demnitarii ridică salarii mai mari, după ce Guvernul a operat, pe 31 mai, modificări în legea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Miniștrii primesc lunar 50.000 de lei, aproape de două ori mai mult decât primeau anterior, aceasta fiind a doua majorare a lefurilor lor din acest an.

Potrivit Ministerului Finanțelor, salariile demnitarilor au fost calculate, începând cu 1 iunie, în baza unei valori de referință de 3.000 de lei față de 1.900 de lei cât era în trecut. Excepție fac prim-viceprim-miniștrii, viceprim-miniștrii, miniștrii, agentul guvernamental și secretarul general al Guvernului care sunt remunerați în baza unei valori de referință de 3.600 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #venit #salariu #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.