Mirajul îmbogățirii rapide prin jocurile de noroc în China. Oamenii fac coadă la loterii. Probleme în economie

Vânzările de bilete de loterie în China au urcat în luna aprilie la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, arată datele publicate miercuri, economiştii subliniind că în special tinerii sunt interesaţi să îşi încerce norocul în contextul incertitudinilor economice generate de pandemie, transmite Reuters.
A doua mare economie a lumii îşi revine după trei ani de restricţii impuse de COVID-19, înregistrând o creştere de 4,5% în primul trimestru, însă datele statistice din luna aprilie sugerează că economia încetineşte, iar rata şomajului în rândul tinerilor a atins un nivel record de 20,4%.

În acest context, vânzările naţionale de bilete de loterie au crescut cu 62% în ritm anual în luna aprilie, până la 50,33 miliarde yuani (7,28 miliarde de dolari), cea mai ridicată valoare înregistrată în luna aprilie a ultimului deceniu, în timp ce pe ansamblul primelor patru luni creşterea este de 49,3% până la 175,15 miliarde yuani, arată datele Ministerului de Finanţe de la Beijing.

“Să ai un salariu de un milion nu este atât de bine cum este să câştigi un milion”, spune Freddie Xiao, o tânără de 28 de ani specialistă în marketing la o companie din domeniul internetului, în timp ce cumpăra bilete de loterie la un mall din Beijing. Tânăra spune că este motivată şi de temerile că ar putea să îşi piardă locul de muncă
Unii economişti sunt de părere că există o corelaţie între incertitudinile economice şi vânzările de bilete la loterie.

“Oamenii, în special tinerii, speră să se îmbogăţească peste noapte. Asta are legătură şi cu economia, deoarece mulţi tineri nu au o ocupaţie şi merg la ghişeele loteriei”, spune Yi Xianrong, economist la Universitatea Qingdao.

Partidul Comunist Chinez a interzis jocurile de noroc după ce a preluat puterea în 1949, însă loteriile sportive gestionate de stat au devenit extrem de populare de la lansarea lor în anii 1980. Produsele de loterie sunt vândut în mod frecvent sub forma unor bilete fizice de loterie la vânzătorii autorizaţi.

Săptămâna aceasta un comerciant ambulant din provincia Zhejiang, din estul Chinei, a sărbătorit câştigarea unui pot de 26 de milioane de yuani prin distrugerea propriului stand de mâncare stradală, filmuleţul devenind viral pe social media.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jocuri de noroc #criză #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.