Mirajul îmbogățirii rapide prin jocurile de noroc în China. Oamenii fac coadă la loterii. Probleme în economie

Vânzările de bilete de loterie în China au urcat în luna aprilie la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, arată datele publicate miercuri, economiştii subliniind că în special tinerii sunt interesaţi să îşi încerce norocul în contextul incertitudinilor economice generate de pandemie, transmite Reuters.
A doua mare economie a lumii îşi revine după trei ani de restricţii impuse de COVID-19, înregistrând o creştere de 4,5% în primul trimestru, însă datele statistice din luna aprilie sugerează că economia încetineşte, iar rata şomajului în rândul tinerilor a atins un nivel record de 20,4%.

În acest context, vânzările naţionale de bilete de loterie au crescut cu 62% în ritm anual în luna aprilie, până la 50,33 miliarde yuani (7,28 miliarde de dolari), cea mai ridicată valoare înregistrată în luna aprilie a ultimului deceniu, în timp ce pe ansamblul primelor patru luni creşterea este de 49,3% până la 175,15 miliarde yuani, arată datele Ministerului de Finanţe de la Beijing.

„Să ai un salariu de un milion nu este atât de bine cum este să câştigi un milion”, spune Freddie Xiao, o tânără de 28 de ani specialistă în marketing la o companie din domeniul internetului, în timp ce cumpăra bilete de loterie la un mall din Beijing. Tânăra spune că este motivată şi de temerile că ar putea să îşi piardă locul de muncă
Unii economişti sunt de părere că există o corelaţie între incertitudinile economice şi vânzările de bilete la loterie.

„Oamenii, în special tinerii, speră să se îmbogăţească peste noapte. Asta are legătură şi cu economia, deoarece mulţi tineri nu au o ocupaţie şi merg la ghişeele loteriei”, spune Yi Xianrong, economist la Universitatea Qingdao.

Partidul Comunist Chinez a interzis jocurile de noroc după ce a preluat puterea în 1949, însă loteriile sportive gestionate de stat au devenit extrem de populare de la lansarea lor în anii 1980. Produsele de loterie sunt vândut în mod frecvent sub forma unor bilete fizice de loterie la vânzătorii autorizaţi.

Săptămâna aceasta un comerciant ambulant din provincia Zhejiang, din estul Chinei, a sărbătorit câştigarea unui pot de 26 de milioane de yuani prin distrugerea propriului stand de mâncare stradală, filmuleţul devenind viral pe social media.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jocuri de noroc #criză #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.