Mirajul îmbogățirii rapide prin jocurile de noroc în China. Oamenii fac coadă la loterii. Probleme în economie

Vânzările de bilete de loterie în China au urcat în luna aprilie la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, arată datele publicate miercuri, economiştii subliniind că în special tinerii sunt interesaţi să îşi încerce norocul în contextul incertitudinilor economice generate de pandemie, transmite Reuters.
A doua mare economie a lumii îşi revine după trei ani de restricţii impuse de COVID-19, înregistrând o creştere de 4,5% în primul trimestru, însă datele statistice din luna aprilie sugerează că economia încetineşte, iar rata şomajului în rândul tinerilor a atins un nivel record de 20,4%.

În acest context, vânzările naţionale de bilete de loterie au crescut cu 62% în ritm anual în luna aprilie, până la 50,33 miliarde yuani (7,28 miliarde de dolari), cea mai ridicată valoare înregistrată în luna aprilie a ultimului deceniu, în timp ce pe ansamblul primelor patru luni creşterea este de 49,3% până la 175,15 miliarde yuani, arată datele Ministerului de Finanţe de la Beijing.

„Să ai un salariu de un milion nu este atât de bine cum este să câştigi un milion”, spune Freddie Xiao, o tânără de 28 de ani specialistă în marketing la o companie din domeniul internetului, în timp ce cumpăra bilete de loterie la un mall din Beijing. Tânăra spune că este motivată şi de temerile că ar putea să îşi piardă locul de muncă
Unii economişti sunt de părere că există o corelaţie între incertitudinile economice şi vânzările de bilete la loterie.

„Oamenii, în special tinerii, speră să se îmbogăţească peste noapte. Asta are legătură şi cu economia, deoarece mulţi tineri nu au o ocupaţie şi merg la ghişeele loteriei”, spune Yi Xianrong, economist la Universitatea Qingdao.

Partidul Comunist Chinez a interzis jocurile de noroc după ce a preluat puterea în 1949, însă loteriile sportive gestionate de stat au devenit extrem de populare de la lansarea lor în anii 1980. Produsele de loterie sunt vândut în mod frecvent sub forma unor bilete fizice de loterie la vânzătorii autorizaţi.

Săptămâna aceasta un comerciant ambulant din provincia Zhejiang, din estul Chinei, a sărbătorit câştigarea unui pot de 26 de milioane de yuani prin distrugerea propriului stand de mâncare stradală, filmuleţul devenind viral pe social media.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jocuri de noroc #criză #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.