Misterul gazului din Dubai. Cum Chișinăul riscă să vândă viitorul economic al Moldovei

10 Feb. 2025, 12:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Feb. 2025, 12:52 // Actual //  Ursu Victor

Modul în care a fost structurat acordul privind livrarea gazului în Transnistria are multe neclarități. Schema implică o serie de companii obscure, ce ridică semne de întrebare și ar putea avea consecințe negative pentru imaginea și economia Republicii Moldova, constată membrul Consiliului Energocom, Alexnadr Slusari.

„Schema cu livrarea gazului este una extrem de neclară. Dacă Rusia acordă un împrumut așa-zisei republici transnistrene, unde este acest acord de împrumut? Autoritățile noastre au făcut rost de el?”, întreabă Slusari, referindu-se la lipsa de transparență privind sursele financiare și implicarea unei companii din Dubai în tranzacțiile cu gaz. „De ce plata pentru gazul livrat trece prin această companie din Dubai și nu direct prin Tiraspoltrasgaz? Dacă această întreprindere din Tiraspol poate plăti tranzitul, de ce nu poate plăti și pentru gazul consumat?”

Slusari se întreabă și în privința controlului provenienței banilor care ajung în Dubai, subliniind riscurile de corupție politică. „Cum va fi controlată proveniența banilor din Dubai? Care va fi reacția Uniunii Europene față de o asemenea tranzacție, făcută cu girul Chișinăului?”, a adăugat acesta.

El și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la impactul economic asupra întreprinderilor din Republica Moldova. „Cum se va proteja industria din malul drept, care plătește impozite și salarii acestui guvern? Ce se va întâmpla cu întreprinderile noastre dacă vor plăti tarife mult mai mari pentru energie electrică decât cele din Transnistria?”

De asemenea, Slusari a subliniat că guvernul nu a impus condiții clare pentru ca întreaga industrie din Transnistria să treacă la tarife reale de piață, ceea ce ar putea duce la un dezechilibru concurențial. „Este foarte îngrijorător faptul că nu s-a impus această condiție. De ce nu s-a făcut?”, a întrebat el.

În contextul politică internă, Slusari a criticat modul în care guvernul a acceptat această tranzacție, afirmând că decizia „miroase foarte urât” în lipsa unor explicații clare. „Bâlbâiala despre unele condiționări sună foarte nesigur, iar în fundalul acestei situații, livrarea gazului în Transnistria se face conform unei scheme netransparente.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 15:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Dec. 2025, 15:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII