Misterul gazului din Dubai. Cum Chișinăul riscă să vândă viitorul economic al Moldovei

Modul în care a fost structurat acordul privind livrarea gazului în Transnistria are multe neclarități. Schema implică o serie de companii obscure, ce ridică semne de întrebare și ar putea avea consecințe negative pentru imaginea și economia Republicii Moldova, constată membrul Consiliului Energocom, Alexnadr Slusari.

„Schema cu livrarea gazului este una extrem de neclară. Dacă Rusia acordă un împrumut așa-zisei republici transnistrene, unde este acest acord de împrumut? Autoritățile noastre au făcut rost de el?”, întreabă Slusari, referindu-se la lipsa de transparență privind sursele financiare și implicarea unei companii din Dubai în tranzacțiile cu gaz. „De ce plata pentru gazul livrat trece prin această companie din Dubai și nu direct prin Tiraspoltrasgaz? Dacă această întreprindere din Tiraspol poate plăti tranzitul, de ce nu poate plăti și pentru gazul consumat?”

Slusari se întreabă și în privința controlului provenienței banilor care ajung în Dubai, subliniind riscurile de corupție politică. „Cum va fi controlată proveniența banilor din Dubai? Care va fi reacția Uniunii Europene față de o asemenea tranzacție, făcută cu girul Chișinăului?”, a adăugat acesta.

El și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la impactul economic asupra întreprinderilor din Republica Moldova. „Cum se va proteja industria din malul drept, care plătește impozite și salarii acestui guvern? Ce se va întâmpla cu întreprinderile noastre dacă vor plăti tarife mult mai mari pentru energie electrică decât cele din Transnistria?”

De asemenea, Slusari a subliniat că guvernul nu a impus condiții clare pentru ca întreaga industrie din Transnistria să treacă la tarife reale de piață, ceea ce ar putea duce la un dezechilibru concurențial. „Este foarte îngrijorător faptul că nu s-a impus această condiție. De ce nu s-a făcut?”, a întrebat el.

În contextul politică internă, Slusari a criticat modul în care guvernul a acceptat această tranzacție, afirmând că decizia „miroase foarte urât” în lipsa unor explicații clare. „Bâlbâiala despre unele condiționări sună foarte nesigur, iar în fundalul acestei situații, livrarea gazului în Transnistria se face conform unei scheme netransparente.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #gaz #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).