Misterul gazului din Dubai. Cum Chișinăul riscă să vândă viitorul economic al Moldovei

10 Feb. 2025, 12:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Feb. 2025, 12:52 // Actual //  Ursu Victor

Modul în care a fost structurat acordul privind livrarea gazului în Transnistria are multe neclarități. Schema implică o serie de companii obscure, ce ridică semne de întrebare și ar putea avea consecințe negative pentru imaginea și economia Republicii Moldova, constată membrul Consiliului Energocom, Alexnadr Slusari.

„Schema cu livrarea gazului este una extrem de neclară. Dacă Rusia acordă un împrumut așa-zisei republici transnistrene, unde este acest acord de împrumut? Autoritățile noastre au făcut rost de el?”, întreabă Slusari, referindu-se la lipsa de transparență privind sursele financiare și implicarea unei companii din Dubai în tranzacțiile cu gaz. „De ce plata pentru gazul livrat trece prin această companie din Dubai și nu direct prin Tiraspoltrasgaz? Dacă această întreprindere din Tiraspol poate plăti tranzitul, de ce nu poate plăti și pentru gazul consumat?”

Slusari se întreabă și în privința controlului provenienței banilor care ajung în Dubai, subliniind riscurile de corupție politică. „Cum va fi controlată proveniența banilor din Dubai? Care va fi reacția Uniunii Europene față de o asemenea tranzacție, făcută cu girul Chișinăului?”, a adăugat acesta.

El și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la impactul economic asupra întreprinderilor din Republica Moldova. „Cum se va proteja industria din malul drept, care plătește impozite și salarii acestui guvern? Ce se va întâmpla cu întreprinderile noastre dacă vor plăti tarife mult mai mari pentru energie electrică decât cele din Transnistria?”

De asemenea, Slusari a subliniat că guvernul nu a impus condiții clare pentru ca întreaga industrie din Transnistria să treacă la tarife reale de piață, ceea ce ar putea duce la un dezechilibru concurențial. „Este foarte îngrijorător faptul că nu s-a impus această condiție. De ce nu s-a făcut?”, a întrebat el.

În contextul politică internă, Slusari a criticat modul în care guvernul a acceptat această tranzacție, afirmând că decizia „miroase foarte urât” în lipsa unor explicații clare. „Bâlbâiala despre unele condiționări sună foarte nesigur, iar în fundalul acestei situații, livrarea gazului în Transnistria se face conform unei scheme netransparente.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!