MMZ a trecut cu succes printr-o recertificare a sistemului de management al calității și a managementului ecologic

Uzina Metalurgică din Moldova (MMZ) a trecut cu succes printr-o recertificare în domeniul sistemului de management al calității și a auditului de supraveghere în domeniul managementului ecologic la compania elvețiană SGS. Un grup de experți din domeniul serviciilor de inspecție, expertiză, teste și certificare al companiei elvețiene SGS a vizitat uzina pentru a efectua un audit de trei zile, inclusiv asupra sistemului de management al calității și a managementului ecologic. Rezultatele auditului au atestat conformitatea producției cu cerințele standardelor internaționale, iar ca rezultat, MMZ a fost recertificat conform standardelor ISO 9001:2015 și a fost verificat conform standardului ISO 14001:2015.

Experții elvețieni au remarcat un nivel înalt de implicare a întregului colectiv MMZ în procesele sistemului integrat de management, de la Directorul General și directorii de departamente până la muncitorii din procesele tehnologice principale.

În timpul verificării producției principale, s-a remarcat un nivel ridicat de dezvoltare a tehnologiei, o automatizare și vizualizare înaltă a proceselor, echipamente moderne, o gamă largă de produse fabricate, mobilitatea tehnologiei, care permite anticiparea așteptărilor clienților cu privire la caracteristicile calitative. Experții grupului de audit SGS au evidențiat un nivel înalt de satisfacție a clienților de 99,9% din 100, ceea ce indică calitatea extrem de ridicată a produselor fabricii. De asemenea, s-a remarcat extinderea funcționalității sistemului de gestionare electronică a documentelor și utilizarea codurilor QR pentru gestionarea procesului de descărcare a producției finite și controlul accesului vehiculelor în complexul logistic.

A fost menționat un nivel înalt de competență al personalului laboratorului central de testare, care este acreditat în sistemul internațional ILAC și își îmbunătățește continuu competențele în programele internaționale de schimb de experiență între laboratoare. A fost remarcată și dotarea înaltă a laboratorului cu noi utilaje și sisteme de control.

De asemenea, a fost menționată implicarea experților fabricii în conferințele științifice-practice ale instituțiilor de învățământ superior din regiune cu privire la protecția mediului înconjurător. Experții SGS au remarcat că acțiunile fabricii în domeniul economisirii apei au permis reducerea consumului de apă cu 6,25% (43.239 m³) în comparație cu anul precedent, ceea ce depășește de 4 ori ținta stabilită. S-a acordat o evaluare înaltă renunțării la clor în procesul de tratare a apei și trecerea la tehnologii mai moderne în acest proces.

Conducerea fabricii subliniază faptul că implementarea proiectelor ecologice este o prioritate în planul investițional al uzinei. Investițiile în programele ecologice implementate au depășit 7 milioane de dolari americani, demonstrând o poziție activă în domeniul ecologic al uzinei. Prin planul investițional în proiecte ecologice de peste 30 de milioane de dolari, MMZ își confirmă statutul de lider în protejarea mediului înconjurător.

Proiectele cheie ale acestui program vizează protejarea atmosferei, a bazinelor acvatice și a resurselor terestre, precum și amenajarea teritoriului. Fabrica implementează activ tehnologii moderne, orientate spre reducerea emisiilor și respectarea strictă a standardelor de protecție a mediului.

#recertificare #MMZ #uzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.