Moartea are un preț tot mai mare la Chișinău! Serviciile funerare s-au scumpit cu 46%

Costurile serviciilor funerare s-au majorat la Chișinău. Tarifele pentru serviciile rituale din Capitală au fost majorate în luna mai 2026 cu 45,93% față de nivelul anterior, arată Raportul asupra inflației publicat de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Majorarea costurilor de la Chișinău a influențat evoluția prețurilor la nivelul întregii țări. Potrivit BNM, tarifele pentru serviciile funerare au crescut în medie cu 13,67% în Republica Moldova, comparativ cu tarifele precedente.

„Creșterea tarifelor la serviciile rituale cu 13,67% față de tariful anterior a avut un impact asupra creșterii prețurilor din luna mai 2026. Aceasta reflectă majorarea tarifelor din Chișinău cu 45,93%”, se arată în raportul băncii centrale.

Serviciile funerare sunt incluse de BNM în categoria prețurilor reglementate, alături de energia electrică, gazele naturale, încălzirea centralizată, transportul public, alimentarea cu apă și evacuarea deșeurilor.

În luna mai au fost operate și alte ajustări tarifare. Prețul călătoriei cu transportul public din Chișinău a crescut de la 6 la 7 lei, respectiv cu 16,67%, iar la Soroca taxa pentru evacuarea deșeurilor a fost majorată cu 9,75%, de la 24,40 la 26,78 lei pentru o persoană.

În același timp, tariful pentru apa caldă s-a redus cu 22,22%, pe fondul schimbării sezoniere a modalității de calcul după încheierea sezonului de încălzire.

În ansamblu, rata anuală a prețurilor reglementate a ajuns la 5,18% în iunie 2026, cu 1,41 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în luna martie. Pentru trimestrul IV, BNM prognozează că această categorie de prețuri va înregistra o creștere anuală de 15,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.