Moldova a tranzitat mii de MW de curent din România către Ucraina

România a exportat electricitate către Ucraina, via Republica Moldova, pe tot parcursul acestei săptămâni și continuă și astăzi, în baza acordului bilateral pentru ajutor în situații de urgență.

Starea sistemului de energie din Ucraina pare să se fi îmbunătățit puțin duminică, în condițiile în care ministerul de resort de la Kiev a anunțat că va relua exporturile, chiar dacă în volume minore. Importurile vor contintinua, totuși, în cantități semnificative, potrivit datelor Transelectrica și Moldelectrica, analizate de Hotnews.

Exporturile de electricitate ale României către Ucraina au început încă de duminica trecută și au continuat pe parcursul întregii săptămâni, cu o medie de 400-500 de MW și cu un vârf de peste 800 de MW în orele de seară.

Duminică, la ora 11:30, din România pleca o cantitate de electricitate de 330 MW.

Reprezentanții Transelectrica au precizat, pentru HotNews.ro, că România oferă ajutor la solicitarea operatorului de transport și sistem ucrainean în baza acordului bilateral pentru ajutor în situații de urgență (Contract on Provision of Mutual Emergency Energy Delivery for Securing the System Services between Power Systems of Ukraine and Romania) și conform procedurii stabilite prin acest acord.

Ce spune ministerul ucrainean al energiei

Ucraina intenționează să reia duminică exporturile de energie electrică, dar în volume minore, și se așteaptă la importuri substanțiale de energie în perioadele de vârf de consum, a transmis ministerul energiei de la Kiev.

„Nu sunt prognozate deficite de electricitate sau asistență de urgență pentru ziua de astăzi”, a precizat ministerul într-un comunicat citat de Reuters.

Ministerul a precizat că aproximativ 139 de megawați oră (Mwh) ar putea fi exportați duminică, iar importurile vor fi de 8.430 Mwh.

Ucraina și-a majorat brusc importurile de electricitate și a oprit exporturile după o serie de atacuri asupra sistemului său energetic la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie.

Sâmbătă, din cauza liniilor electrice deteriorate de atacurile rusești, în zonele Krivoi Rog și Harkov în că erau aplicate opriri controlate ale furnizării de energie, potrivit UNN.

Din cauza constrângerilor de rețea pe liniile operatorului de transport și de sistem, vineri au fost aplicate programe de întreruperi în regiunea Harkov și în Krivoi Rog și acestea au continuat și sâmbătă, a spus ministerul ucrainean al energiei.

Nevoile consumatorilor au fost acoperite prin producție proprie, importuri și ajutoare de urgență (din Polonia, Slovacia și România), a precizat sursa citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.