Moldova a tranzitat mii de MW de curent din România către Ucraina

România a exportat electricitate către Ucraina, via Republica Moldova, pe tot parcursul acestei săptămâni și continuă și astăzi, în baza acordului bilateral pentru ajutor în situații de urgență.

Starea sistemului de energie din Ucraina pare să se fi îmbunătățit puțin duminică, în condițiile în care ministerul de resort de la Kiev a anunțat că va relua exporturile, chiar dacă în volume minore. Importurile vor contintinua, totuși, în cantități semnificative, potrivit datelor Transelectrica și Moldelectrica, analizate de Hotnews.

Exporturile de electricitate ale României către Ucraina au început încă de duminica trecută și au continuat pe parcursul întregii săptămâni, cu o medie de 400-500 de MW și cu un vârf de peste 800 de MW în orele de seară.

Duminică, la ora 11:30, din România pleca o cantitate de electricitate de 330 MW.

Reprezentanții Transelectrica au precizat, pentru HotNews.ro, că România oferă ajutor la solicitarea operatorului de transport și sistem ucrainean în baza acordului bilateral pentru ajutor în situații de urgență (Contract on Provision of Mutual Emergency Energy Delivery for Securing the System Services between Power Systems of Ukraine and Romania) și conform procedurii stabilite prin acest acord.

Ce spune ministerul ucrainean al energiei

Ucraina intenționează să reia duminică exporturile de energie electrică, dar în volume minore, și se așteaptă la importuri substanțiale de energie în perioadele de vârf de consum, a transmis ministerul energiei de la Kiev.

„Nu sunt prognozate deficite de electricitate sau asistență de urgență pentru ziua de astăzi”, a precizat ministerul într-un comunicat citat de Reuters.

Ministerul a precizat că aproximativ 139 de megawați oră (Mwh) ar putea fi exportați duminică, iar importurile vor fi de 8.430 Mwh.

Ucraina și-a majorat brusc importurile de electricitate și a oprit exporturile după o serie de atacuri asupra sistemului său energetic la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie.

Sâmbătă, din cauza liniilor electrice deteriorate de atacurile rusești, în zonele Krivoi Rog și Harkov în că erau aplicate opriri controlate ale furnizării de energie, potrivit UNN.

Din cauza constrângerilor de rețea pe liniile operatorului de transport și de sistem, vineri au fost aplicate programe de întreruperi în regiunea Harkov și în Krivoi Rog și acestea au continuat și sâmbătă, a spus ministerul ucrainean al energiei.

Nevoile consumatorilor au fost acoperite prin producție proprie, importuri și ajutoare de urgență (din Polonia, Slovacia și România), a precizat sursa citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră