Moldova a tranzitat mii de MW de curent din România către Ucraina

România a exportat electricitate către Ucraina, via Republica Moldova, pe tot parcursul acestei săptămâni și continuă și astăzi, în baza acordului bilateral pentru ajutor în situații de urgență.

Starea sistemului de energie din Ucraina pare să se fi îmbunătățit puțin duminică, în condițiile în care ministerul de resort de la Kiev a anunțat că va relua exporturile, chiar dacă în volume minore. Importurile vor contintinua, totuși, în cantități semnificative, potrivit datelor Transelectrica și Moldelectrica, analizate de Hotnews.

Exporturile de electricitate ale României către Ucraina au început încă de duminica trecută și au continuat pe parcursul întregii săptămâni, cu o medie de 400-500 de MW și cu un vârf de peste 800 de MW în orele de seară.

Duminică, la ora 11:30, din România pleca o cantitate de electricitate de 330 MW.

Reprezentanții Transelectrica au precizat, pentru HotNews.ro, că România oferă ajutor la solicitarea operatorului de transport și sistem ucrainean în baza acordului bilateral pentru ajutor în situații de urgență (Contract on Provision of Mutual Emergency Energy Delivery for Securing the System Services between Power Systems of Ukraine and Romania) și conform procedurii stabilite prin acest acord.

Ce spune ministerul ucrainean al energiei

Ucraina intenționează să reia duminică exporturile de energie electrică, dar în volume minore, și se așteaptă la importuri substanțiale de energie în perioadele de vârf de consum, a transmis ministerul energiei de la Kiev.

„Nu sunt prognozate deficite de electricitate sau asistență de urgență pentru ziua de astăzi”, a precizat ministerul într-un comunicat citat de Reuters.

Ministerul a precizat că aproximativ 139 de megawați oră (Mwh) ar putea fi exportați duminică, iar importurile vor fi de 8.430 Mwh.

Ucraina și-a majorat brusc importurile de electricitate și a oprit exporturile după o serie de atacuri asupra sistemului său energetic la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie.

Sâmbătă, din cauza liniilor electrice deteriorate de atacurile rusești, în zonele Krivoi Rog și Harkov în că erau aplicate opriri controlate ale furnizării de energie, potrivit UNN.

Din cauza constrângerilor de rețea pe liniile operatorului de transport și de sistem, vineri au fost aplicate programe de întreruperi în regiunea Harkov și în Krivoi Rog și acestea au continuat și sâmbătă, a spus ministerul ucrainean al energiei.

Nevoile consumatorilor au fost acoperite prin producție proprie, importuri și ajutoare de urgență (din Polonia, Slovacia și România), a precizat sursa citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.