Moldova, aproape de recunoaștere mutuală a Programului Agent Economic Autorizat cu țările CEFTA

Misiunea de validare a Programului Agent Economic Autorizat (AEO) din Republica Moldova, care va dura 3 zile, a început ieri, pe data de 15 martie. Grupul de validare, format din reprezentanții părților CEFTA (Acordul Central European de Comerț Liber), cu suportul observatorilor din cadrul Comisiei Europene și statelor membre UE, va evalua cadrul legal, criteriile de eligibilitate, precum și funcționalitatea programului național AEO în vederea recunoașterii reciproce cu părțile CEFTA.

Recunoașterea reciprocă reprezintă un element cheie ce sporește siguranța de-a lungul întregului lanț de aprovizionare și facilitează schimburile comerciale, precum și multiplică beneficiile agenților economici.

Statutul AEO îi oferă titularului o serie de beneficii, precum simplificarea procedurilor vamale, reducerea numărului de controale sau trecerea prioritară a frontierei, în acest sens fiind creată o pistă separată, destinată deținătorilor acestei autorizații. Celelalte facilități includ posibilitatea alegerii locului efectuării controalelor și amânării plăților vamale pe o perioadă de până la 30 de zile.

Programul AEO a fost implementat în Republica Moldova în anul 2014, iar în prezent 115 agenți economici beneficiază de facilităţile şi simplificările oferite de Programul AEO.

Serviciul Vamal va continua dezvoltarea şi implementarea instrumentelor de facilitare a comerțului în corespundere cu standardele internaționale și angajamentele asumate în cadrul acordurilor comerciale.

#CEFTA #Acordul Economic Autorizat #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.