Moldova, aproape de recunoaștere mutuală a Programului Agent Economic Autorizat cu țările CEFTA

Misiunea de validare a Programului Agent Economic Autorizat (AEO) din Republica Moldova, care va dura 3 zile, a început ieri, pe data de 15 martie. Grupul de validare, format din reprezentanții părților CEFTA (Acordul Central European de Comerț Liber), cu suportul observatorilor din cadrul Comisiei Europene și statelor membre UE, va evalua cadrul legal, criteriile de eligibilitate, precum și funcționalitatea programului național AEO în vederea recunoașterii reciproce cu părțile CEFTA.

Recunoașterea reciprocă reprezintă un element cheie ce sporește siguranța de-a lungul întregului lanț de aprovizionare și facilitează schimburile comerciale, precum și multiplică beneficiile agenților economici.

Statutul AEO îi oferă titularului o serie de beneficii, precum simplificarea procedurilor vamale, reducerea numărului de controale sau trecerea prioritară a frontierei, în acest sens fiind creată o pistă separată, destinată deținătorilor acestei autorizații. Celelalte facilități includ posibilitatea alegerii locului efectuării controalelor și amânării plăților vamale pe o perioadă de până la 30 de zile.

Programul AEO a fost implementat în Republica Moldova în anul 2014, iar în prezent 115 agenți economici beneficiază de facilităţile şi simplificările oferite de Programul AEO.

Serviciul Vamal va continua dezvoltarea şi implementarea instrumentelor de facilitare a comerțului în corespundere cu standardele internaționale și angajamentele asumate în cadrul acordurilor comerciale.

#CEFTA #Acordul Economic Autorizat #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.