Moldova, campioana Europei la curent scump! Este mai rău decât orice stat din UE

Republica Moldova ar deveni cel mai scump stat din Europa la electricitate pentru populație, dacă ar fi inclusă în clasamentul european al prețurilor ajustate la puterea de cumpărare (PPS), potrivit unui calcul comparativ realizat pe baza metodologiei HEPI (Household Energy Price Index).

Conform datelor din tabelul HEPI pentru luna decembrie 2025, media Uniunii Europene este de 26,52 PPS, iar media tuturor țărilor incluse în clasament este de 27,73 PPS. Cele mai ridicate valori din UE sunt înregistrate în capitale precum București – 46,58 PPS, Praga – 42,35 PPS, Varșovia – 35,44 PPS și Berlin – 34,80 PPS.

Prin comparație, aplicând aceeași metodologie pentru Republica Moldova, care deși inclusă în statisticele Eurostat, rezultă că prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici depășește semnificativ aceste niveluri. La tariful de 3,59 lei/kWh practicat de Premier Energy, prețul ajustat la puterea de cumpărare ajunge la aproximativ 50 PPS, iar pentru consumatorii deserviți de FEE Nord, unde tariful este de 4 lei/kWh, valoarea urcă spre 56 PPS.

Astfel, Republica Moldova ar depăși nu doar media UE, ci și cele mai scumpe capitale europene incluse în tabelul HEPI, unde plafonul maxim se situează în jurul valorii de 46–47 PPS. În termeni de putere de cumpărare, povara facturii la electricitate pentru gospodăriile moldovenești ar fi mai mare decât în orice stat membru al Uniunii Europene.

Indicatorul PPS (Purchasing Power Standard – standard al puterii de cumpărare) este utilizat de Eurostat și HEPI pentru a compara prețurile între țări, ținând cont de nivelul veniturilor. Acesta nu reflectă suma nominală de pe factură, ci efortul real al consumatorului de a achita energia raportat la puterea sa de cumpărare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #tarife #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognozele privind ritmul de creștere al economiei ruse. Potrivit noii evaluări publicate în luna ianuarie, produsul intern brut al Rusiei va crește în 2026 cu doar 0,8%, cu 0,2 puncte procentuale mai puțin decât estimarea din octombrie și cu 0,4 puncte procentuale sub prognoza avansată de FMI în ianuarie 2025.

Astfel, economia rusă va crește în acest an de patru ori mai lent decât economia globală (+3,3%) și de trei ori mai lent decât economia SUA (+2,4%). Comparativ cu China, unde FMI anticipează un avans de 4,5%, Rusia va rămâne în urmă de 5,6 ori, iar față de India – de opt ori. Dintre marile economii ale lumii, un ritm de creștere mai slab decât cel al Rusiei este prognozat doar pentru Japonia (+0,7%).

Pentru anul trecut, FMI estimează că economia Rusiei a crescut cu doar 0,6%, de șapte ori mai puțin decât în 2024 (4,2%) și de aproape patru ori sub prognoza inițială a Guvernului, care anunța o creștere de 2,3%. În toamnă, Cabinetul de miniștri a redus drastic estimarea la 1%, iar în decembrie președintele Vladimir Putin a cerut autorităților și Băncii Centrale măsuri urgente pentru accelerarea economiei.

Experții FMI nu împărtășesc însă acest optimism. Potrivit evaluărilor instituției, nici în 2027 ritmul de creștere al economiei ruse nu va depăși 1%, rămânând de trei ori sub media globală și de două ori sub nivelul SUA. Comparativ cu prognoza din octombrie, așteptările pentru anul viitor au fost reduse cu 1 punct procentual.

Directorul Centrului de Cercetare a Politicii Economice de la Universitatea de Stat din Moscova, Oleg Buklemîșev, avertizează că economia ar putea intra chiar în declin. „Creșterea este concentrată aproape exclusiv în sectoarele legate de industria militară. Întreprinderile civile, în cel mai bun caz, stagnează, iar multe sunt deja în scădere”, a declarat acesta.

Economista Elina Rîbakova, de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională din Washington, susține că producția din sectoarele militare a crescut cu aproximativ 50%, în timp ce restul economiei stagnează. Potrivit ei, o mare parte din investițiile limitate sunt direcționate către susținerea războiului, iar în regiunile sărace se conturează o adevărată „economie a morții”, în care primele mari oferite pentru contractele cu Ministerul Apărării fac ca moartea pe front să devină mai profitabilă decât viața civilă până la pensionare.

Guvernul rus anticipează o accelerare a creșterii economice la 1,3% în acest an și până la 2,8% în 2027, însă decalajul dintre discursul oficial și realitatea economică se adâncește. Potrivit analistului Zhu Chao, de la centrul de analiză chinez ANBOUND, sectorul apărării „absoarbe resursele bugetare, forța de muncă și capitalul în detrimentul economiei civile”, iar mobilizarea și presiunile demografice agravează deficitul de personal.