Moldova codașă în clasamentul UE la plățile fără numerar. Patru bănci controlează peste 90% din piața cardurilor

Republica Moldova se situează pe ultimul loc în clasamentul statelor din UE în ceea ce privește plățile fără numerar, ocupând poziția 28. În prezent, circa 91% din piața cardurilor de plată din Moldova este dominată de patru bănci mari. Este vorba Moldindcondbnak – 39,2%, maib – 35,6%, Victoriabank – 12,3% și OTP Bank – 5%, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

La sfârșitul anului 2023, numărul cardurilor emise de prestatorii de servicii de plată din țară a fost de 3,29 milioane unități. Dintre acestea, cardurile de proximitate au reprezentat 95,7% din totalul cardurilor emise pe parcursul anului și 98,3% din totalul cardurilor aflate în circulație. În ultimii cinci ani, numărul cardurilor de proximitate a crescut de aproximativ două ori, înlocuind treptat cardurile hibride și pe cele cu bandă magnetică.

Cardurile sociale, deși constituie cea mai mică pondere în totalul cardurilor aflate în circulație, au cea mai mare rată de activitate, cu 79,2% din totalul cardurilor sociale aflate în circulație fiind active. Inițial, utilizate în principal pentru retragerea numerarului din transferurile sociale, cardurile sociale sunt din ce în ce mai folosite pentru plăți fără numerar. Ponderea plăților fără numerar în totalul operațiunilor cu cardurile sociale a crescut de la 52% în 2019 la 76% în 2023, apropiindu-se de media generală a plăților fără numerar de 85,5%.

În 2023, 24% din totalul operațiunilor cu cardurile sociale au fost retrageri de numerar, reprezentând 72,6% din valoarea totală a operațiunilor. Deși numărul retragerilor de numerar este în scădere, plățile fără numerar continuă să crească, utilizatorii preferând din ce în ce mai mult achitările fără numerar.

Indicatorul saturației cardurilor de plată din Republica Moldova a atins nivelul de 1,3 la sfârșitul anului 2023, ceea ce indică că fiecare locuitor deține cel puțin un card de plată. Comparativ, media în UE a fost de 1,6 carduri per capita în 2022.

În 2023, plățile fără numerar (PFN) efectuate cu cardurile emise în Moldova au totalizat 183 milioane tranzacții în valoare de 60,7 miliarde lei, o creștere de 34,7% ca număr și 32,3% ca valoare față de anul precedent. Aceste operațiuni au reprezentat 85,5% din totalul tranzacțiilor și 40,4% din valoarea totală. În schimb, retragerile de numerar au totalizat 31 milioane tranzacții în valoare de 89,5 miliarde lei, în creștere cu 5,1% ca număr și 13,3% ca valoare față de 2022.

Numărul și valoarea plăților fără numerar locale au continuat să crească, înregistrând o creștere de 36,5% ca număr și 35,6% ca valoare în 2023 comparativ cu 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.