Moldova – condamnată la sărăcie. Taxe pipărate la înființarea afacerilor

Înființarea unei afaceri este visul fiecăruia care vrea să facă business. Pe lângă investiția de timp necesară pentru a crea o afacere, există adesea o cerință de capital considerabilă. O afacere nouă necesită plata taxelor pentru licențiere, permise și aprobări, iar multe guverne au, de asemenea, cerințe minime de capital disponibil.

Din punct de vedere a costurilor, accesibilitatea de a începe o afacere este extrem de dependentă de loculul în care vă aflați. Unele țări au costul pornirii afacerilor extrem de scăzut pentru a încuraja activitatea economică. Alții au taxe mari sau aproape inaccesibile pentru a proteja afacerile existente sau pur și simplu pentru a profita de spiritul antreprenorial.

VisualCapitalist a analizat costul înființării afacerilor în 190 de țări ale lumii. Este vorba de înregistrarea unui SRL de dimensiuni mici și mijlocii în cele mai mari orașe.

Cele mai ieftine regiuni pentru începerea unei afaceri includ Asia Centrală și Africa.

Dar cele mai ieftine țări pentru un nou startup sunt Venezuela, Rwanda și Slovenia. În timp ce primq are taxe care totalizează doar 0,21 USD, atât Rwanda, cât și Slovenia nu au taxe pentru noile afaceri, deși Slovenia are o cerință de capital de 7.500 EUR.

Țările scumpe pentru începerea afacerilor sunt, de asemenea, răspândite în întreaga lume. Există unele în Europa, inclusiv Italia la 4.876 USD și Austria la 2.475 USD, precum și în America, inclusiv Surinam -3.030 USD și Ecuador la 1.630 USD.

Cele mai scumpe țări, însă, sunt în mare parte în Orientul Mijlociu. Acestea includ numărul 1 din Emiratele Arabe Unite la 7.444 USD, Qatarul nr. 4 la 3.952 USD și Libanul numărul 6 la 2.855 USD.

Fără a include țările cu date lipsă, cele mai accesibile țări pentru a începe o afacere includ Regatul Unit, Danemarca și Irlanda din Europa, Coreea de Sud în Asia de Est și Noua Zeelandă în Oceania. Costurile de pornire în fiecare variază de la doar 1%-2% din venitul lunar.

Imaginea este similară în America, unde Chile și Canada au cele mai mici taxe relative la 2% și, respectiv, 5% din venitul lunar. Chiar și SUA, care are un cost decent de mare de 725 USD pentru începerea unei afaceri, este relativ accesibilă la 16% din venitul lunar.

Republica Moldova este accesibilă pentru înființarea afacerilor. Costul de este de doar 76 USD, iar taxele constituie 24% din venitul lunar.

La accesibilitatea deschiderii afacerilor, Republica Moldova este în rând cu Federația Rusă, Bulgaria, Mozambic

Înființarea unui start-up este mult mai accesibilă în România, care are costul de 38 USD, iar taxele se ridică la 5% din venitul lunar.

Unele dintre cele mai puțin accesibile țări se află în Orientul Mijlociu și America Centrală. Haiti și Surinam au costuri de pornire care reprezintă 1.403% și 1.114% din venitul lunar, în timp ce Yemenul are rate de accesibilitate de 1.070%.

Dar cele mai puțin accesibile țări sunt în Africa. Multe țări de pe continent au costuri de pornire care reprezintă mai mult de 100% din venitul lunar, dar Republica Congo și Republica Centrafricană au rate de accesibilitate de 2.546% și, respectiv, 1.455% din venitul lunar.

#taze #venit #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.