Moldova, la limita unei crize energetice! Deficit de curent în această seară

Republica Moldova se va confrunta în această seară cu un deficit de energie electrică, iar operatorul sistemului electroenergetic va fi nevoit să recurgă la energie de avarie, una dintre cele mai costisitoare surse de echilibrare a rețelei.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, în intervalul 21:00–23:00, sistemul electroenergetic va înregistra un deficit estimat de energie, generat de situația din regiune.

Astfel, pentru intervalul 21:00–22:00 este prognozat un deficit comercial de aproximativ 74 MWh, iar între 22:00 și 23:00 deficitul este estimat la 56 MWh.

Pentru a menține stabilitatea sistemului electroenergetic, Moldelectrica va activa mecanismele de energie de avarie, utilizate în situații excepționale pentru acoperirea dezechilibrelor dintre consum și producție.

Autoritățile explică faptul că deficitul este provocat de debitul extrem de scăzut al Dunării, care reduce capacitatea mai multor centrale electrice din regiune de a funcționa la parametri normali. Apa este indispensabilă pentru răcirea instalațiilor, iar nivelul redus al fluviului afectează producția de energie.

În condițiile în care Republica Moldova face parte din piața regională de energie și depinde de importurile de electricitate, orice reducere a disponibilității energiei în statele vecine are efect direct asupra pieței interne.

Centrul Național de Management al Crizelor face apel la populație și agenții economici să reducă, pe cât posibil, consumul de energie electrică în special în intervalul 21:00–22:00, prin amânarea utilizării electrocasnicelor mari și limitarea consumului neesențial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.