Republica Moldova și Republica Lituania au un trecut istoric asemănător. Ambele au fost parte a fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste. Ambele au o populație sub trei milioane de persoane, însă diferența PIB-ului pe cap de locuitor înregistrat între cele două state este considerabilă. În intenția de a identifica posibile căi de dezvoltare a Republicii Moldova, a elementelor care pot fi împrumutate pentru a accede din punct de vedere economic și social, am discutat cu Ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, Kęstutis Kudzmanas și cu reprezentantul uneia dintre cele mai mari companii lituaniene cu prezența în țara noastră – Vytautas Plunksnis,Director Private Equity, Membru al INVL Asset Management, Președinte al Consiliului maib.

În timp ce Primul Război Mondial se apropia de sfârșit, Actul de Independență al Lituaniei a fost semnat la 16 februarie 1918, declarând înființarea statului suveran Lituania. Începând cu 1940, Lituania a fost ocupată mai întâi de Uniunea Sovietică și apoi de Germania Nazistă. Spre sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, în 1944, germanii s-au retras și Uniunea Sovietică a reocupat Lituania. La 11 martie 1990, cu un an înaintea desființării formale a Uniunii Sovietice, Lituania a devenit prima republică sovietică care s-a declarat independentă, ceea ce a dus la restaurarea statului independent Lituania.

Ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, Kęstutis Kudzmanas

După declararea independenței Lituaniei, Moldova a fost primul stat care a recunoscut această independență, motiv pentru care suntem recunoscători. Relațiile de colaborare dintre Republica Moldova și Republica Lituania durează până astăzi și se dezvoltă în continuare, Lituania fiind deschisă și pregătită să ofere atât asistența tehnică, cât și să împărtășească din lecțiile învățate în calea dezvoltării economice.

După declararea independenței față de URSS, a fost clar că de sine stătător nu avem posibilitatea de a concura cu marile economii, de a deveni competitivi. Nu eram siguri nici de siguranța statului nostru. În urma discuțiilor și negocierilor au fost luate două decizii semnificative pentru viitorul Lituaniei la acel moment: aderare la Uniunea Europeană – un element de siguranță  pentru dezvoltarea economică și aderarea la NATO – pentru asigurarea păcii. Identificarea acestor căi de dezvoltare pentru un stat au o importanță majoră.

Lituania a primit susținerea necesară la început de cale, iar astăzi a devenit unul dintre statele care oferă asistență tehnică pentru țările aflate la o etapă mai joasă.

Lituania s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere și se află pe locul 24 în lume la Indicele Ușurinței Afacerilor.

Lituania rămâne un susținător puternic al aspirațiilor Moldovei de a deveni membru al familiei europene. Suntem gata să împărtășim experiența noastră și să oferim asistența tehnică necesară.

Sprijinul Lituaniei pentru Moldova vizează punerea în aplicare a prevederilor Acordului de Asociere UE-Moldova (AA/DCFTA), care a intrat în vigoare la 1 iulie 2016, inclusiv prevederile acestuia privind Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (ZLSAC), consolidarea reformelor și menținerea aspirațiilor de integrare europeană a Moldovei.

În urma alegerilor prezidențiale din 11 noiembrie 2020 și a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Moldova are un moment politic favorit pentru a profita de AA/DCFTA pentru a accelera reformele pro-europene pentru a realiza progrese ireversibile cu UE.

În colaborarea cu Republica Moldova, Lituania este interesată să mențină Moldova pe calea dezvoltării europene, să accelereze reformele, să consolideze sprijinul UE pentru implementarea AA/DCFTA, să crească vizibilitatea valorii adăugate a UE pentru populație, să sprijine trecerea către UE (integrare sectorială mai profundă și integrare în piața internă a UE). Un alt aspect – cheie ține de sprijinul și împărtășirea experienței într-un mod activ, în special în sectorul public, în implementarea reformelor politice, economice și sociale și în consolidarea dezvoltării democratice a societății. Folosind mecanismele de sprijin ale donatorilor internaționali, transferul expertizei Lituaniei – modele de funcționare și soluții inovatoare pentru implementarea reformelor în Republica Moldova, promovarea cooperării bilaterale între instituțiile lituaniene, identificarea nevoilor specifice în fiecare sector, trimiterea experților lituanieni la instituțiile moldovenești și organizarea de formare.

Oferim instruire instituțiilor moldovenești despre cum să utilizeze instrumente multilaterale, de ex. Fondul E5P (Eastern Europe Energy Efficiency and Environment Partnership), care implementează proiecte importante de infrastructură și mediu.

Obiectivele strategice ale Lituaniei pentru cooperarea pentru dezvoltare se bazează pe nevoile Republicii Moldova, pe Programul Guvernului Republicii Lituania și pe prioritățile Politicii de Vecinătate a UE.

Lituania este implicată activ în proiectele UE de înfrățire în Moldova.

În perioada 2010–2021, instituțiile lituaniene au câștigat 12 selecții de proiecte în domeniile guvernanței corporative și managementului riscului în sectorul financiar (2021 împreună cu RO/NL), siguranța alimentară (2020 împreună cu AT/PL), eficiența formării profesionale (2018). împreună cu FI/EE), combaterea spălării banilor și anticorupție (2018 împreună cu PL/DE; 2017 RO/FI), modernizarea poliției și vamă (2018 cu PL; 2017 cu IT), sistemul medical și farmaceutic ( 2016 cu PL), siguranța alimentelor (2016 împreună cu LV/SE), modernizarea sistemului de serviciu public (2014 LT), consolidarea sistemului veterinar (2010 cu Marea Britanie) și protecția consumatorilor (2010 cu Marea Britanie).

Doar în perioada 2006 –  2021, Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei a finanțat implementarea a 144 de proiecte în Moldova, cu un buget total  de peste 1,1 milioane de euro.

În acest an, 350 000 de euro sunt bugetați Moldovei pentru a consolida capacitatea instituțională în vederea susținerii eforturilor de reformă în Moldova.

Așa funcționează Uniunea Europeană: Primești suport și susținere la început, iar atunci când ești pregătit – oferi suport altor state. Susținerea de care a beneficiat și beneficiază Lituania din partea Uniunii Europene, mereu a fost mai mare decât cea pe care a oferit-o.

Guvernul Lituaniei a luat o serie de decizii privind ajutorul umanitar nu numai pentru Ucraina, ci și pentru Moldova. Lituania a contribuit deja cu 750 000 EUR la bugetul Moldovei pentru a sprijini eforturile Guvernului de a face față fluxului de refugiați din Ucraina. Comunitatea donatorilor și guvernul Republicii Moldova recunosc că asistența financiară este una dintre cele mai eficiente modalități de a ajuta Moldova în situația actuală.

Lituania este, de asemenea, pregătită să accepte 2 000 de refugiați din Ucraina care se află în prezent în Moldova. Primele două autobuze cu refugiați ucraineni din Chișinău au plecat deja spre Lituania (peste 200 de refugiați). Aș dori să subliniez cooperarea excelentă cu Oficiul pentru Migrație și Azil din Moldova în organizarea călătoriilor refugiaților în Lituania.

Anterior, pe 14 mai 2020, echipamentele de protecție de fabricație lituaniană necesare pentru combaterea COVID-19 au fost livrate pentru Moldova, Armenia și Georgia. 10 500 de viziere din Lituania pentru lucrătorii medicali au fost donate Moldovei. Ecranele de protecție pentru personalul medical au fost produse în Lituania. De asemenea, două livrări de 11 000 și 26 500 de doze de vaccin Vaxzevria au fost donate Moldovei din Lituania.

Moldova a devenit prima țară din regiunea europeană care a primit vaccin COVID-19 din inițiativa COVAX. Echipa europeană, care reunește UE și statele sale membre, este unul dintre principalii sponsori ai COVAX, contribuind cu peste 2,2 miliarde EUR. EURO. Lituania participă, de asemenea, la COVAX.

Vytautas Plunksnis,Director Private Equity, Membru al INVL Asset Management, Președinte al Consiliului maib​

Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat, cu adevărat, o creștere economică rapidă pentru Lituania. Cu toate acestea, sunt lecții învățate, despre care nu am auzit mai devreme ca să aderăm și pe care alții nu ar trebui să le repete.

Aderarea la UE a avut un impact foarte puternic asupra așteptărilor întreprinderilor, cetățenilor și chiar factorilor de decizie economică. În primii trei ani de la aderare, acea euforie a încălzit indicatorii economiei Lituaniei: nu numai PIB-ul, salariile, exporturile, ci și datoria au crescut rapid.

Optimismul excesiv și lipsa de experiență, precum și lipsa asigurărilor, au dus la o criză: un sector public cu buzunare goale, bule pe piețele imobiliare, pe piața creditară. Marea Recesiune din 2009 ne-a învățat dureros o serie de lecții. Cea mai importantă dintre care este că un scut de integrare reputat nu va ajuta o economie deschisă mică dacă își urmărește propriile politici economice în mod nesustenabil, care nu luptă cu corupția și cu sistemul birocratic, care nu investește în resursele umane și lasă să se întâmple exodul de creiere.

După ce Lituania a învățat această lecție și și-a recăpătat dureros competitivitatea (prin tăierea salariilor și a pensiilor), economia lituaniană și-a revenit și a continuat cu succes dezvoltarea rapidă.

Lituania a reușit să păstreze rețeaua de companii moștenite din epoca sovietică. Ce nu a reușit este să pregătească toate companiile în fața celorlalți mii de concurenți europeni. Odată cu deschiderea accesului la o piață de 433 de milioane, intri pe o piață în care concurența este direct proporțională. În astfel de momente nu te mai salvează doar calitatea și prețurile potrivite. Pe o piață internațională ai nevoie și de un nume internațional. Lituanienii au primit acces la produse italiene, franceze, germane, cu renume mondial. În același timp, la acel moment, firmele lituaniene nu erau cunoscute la nivel internațional. Au rezistat cei care s-au adaptat puțin.

Aceasta ar fi o lecție extrem de importantă. Investiți de acum în nume, rețele, piețe de desfacere. Aderarea la Uniunea Europeană vă va impulsiona dezvoltarea. Dacă sunteți orientați doar pentru piața internă, odată cu accesul la piața europeană, s-ar putea diminua valoric piața locală.

Pozițiile favorabile de start și avantajele competitive semnificative ale costurilor forței de muncă au condus la o creștere a exporturilor și la o schimbare a structurii exporturilor.

În ciuda provocărilor economice – Marea Recesiune și embargoul rus din 2014, afacerile lituaniene au profitat de situația geografică favorabilă și și-au asumat rolul de coridor de reexport și transport între Est și Vest, în timp ce exportatorii de mărfuri de origine lituaniană s-au stabilit pe piețele occidentale.

Înainte de aderarea la UE, rolul pieței ruse în structura exporturilor lituaniene slăbise. A fost de 9,3 la sută din toate exporturile lituaniene (inclusiv mărfuri reexportate).

Numai în ceea ce privește exporturile de mărfuri de origine lituaniană, rolul Rusiei este mic: această piață a reprezentat în medie 5% înainte de embargoul rusesc, iar în ultimii ani – cota exporturilor lituaniene pe piața Federației Ruse este de doar 1,7 la sută.

2/3 din toate mărfurile de origine lituaniană sunt exportate pe piețele UE.

Aderarea la UE a cauzat daune directe populației și pieței muncii din Lituania, despre care am zis și mai devreme. Din 2004, 637 mii de persoane au plecat în străinătate să lucreze, să studieze sau să locuiască. Cu toate acestea, acest eveniment a dat un impuls Lituaniei să se schimbe – pe măsură ce resursele de muncă se scad și devin mai scumpe, trecem treptat de la un stat de muncă ieftină la o țară care creează valoare adăugată mai mare. Oportunitățile deschise de apartenența la UE în domeniul educației servesc și ele acestui scop, inclusiv programele Erasmus și accesul mai ușor la calificări în alte țări ale UE.

Schimbările structurale ale Lituaniei sunt accelerate și prin atragerea de capital străin: odată cu investițiile viitoare în țară, preluăm cunoștințe, personal, tehnologii, practici avansate de management și așa mai departe.

În calitate de membru UE, Lituania, la fel ca și orice alt stat UE, trebuie să-și coordoneze politica economică cu Comisia Europeană și să urmărească nu numai obiective naționale, ci și regionale. Lituania, ca și alți membri, are obiective strategice pentru UE (de exemplu, să contribuie la implementarea Cursului verde prin promovarea transformării interne în domeniile sectorului public, știință și inovare, digitalizare și un echilibru energetic mai sănătos).

Personal, am îndrăgit Moldova. Se întâmplă că o parte importantă a timpului o petrec aici.

INVL – Invalda reprezintă un grup de companii din Lituania, cu o activitate strâns legată de economia Moldovei.  Invalda INVL, prima companie de capital privat din Lituania, și-a început activitatea în 1991 deținând INVL Asset Management. La final de 2021, deținea peste 250.000 de clienți din 7 țări europene. Aceștia sunt clienți care au încredințat companiilor din grupul INVL Asset Management gestionarea activelor lor. Suntem o companie publică de mai bine de un sfert de secol, de când acțiunile noastre erau tranzacționate la bursă. Din 1,5 miliarde de euro – 1,1 miliarde sunt fonduri de pensii.

INVL Asset Management este unul dintre cei mai mari acționari ai băncii comerciale maib. Am fost invitați la parteneriatul maib de către BERD. Am avut experiență anterioară de lucru împreună cu o bancă lituaniană. Deși prima întâlnire a avut loc în 2016, în 2018 am investit deja în maib. Investițiile de această amploare nu se fac într-o zi. Am lucrat la proiect timp de doi ani. În final, a fost creat un consorțiu, care deține acum 41% din capitalul social al maib. Structurile Invalda detin, la randul lor, 37,5% în acest consorțiu.

Suntem acționari majori, dar nu majoritari. Obiectivele noastre sunt aceleași ca și ale celorlalți acționari. Obiectivul principal este dezvoltarea băncii și satisfacerea nevoilor clienților săi. Dacă clienții sunt mulțumiți, echipa băncii va prospera, iar noi, ca acționari, vom fi fericiți.

Într-un oarecare mod, compania are un interes direct în dezvoltarea economică a Republicii Moldova, putem spune.

Când mă întrebați despre cum pot fi atrași investitorii străini – răspunsul este cert: economie stabilă, sistem public corect fără corupție și minți ilustre. Ar trebui și Moldova să schimbe punctele forte pentru atragerea investitorilor din „forță de muncă ieftină”, în „forță de muncă calificată”. Asta se face prin investiții în educație și combaterea corupției, iar companii străine, inclusiv INVL Group, își vor orienta investițiile spre această țară mică cu inimă mare.