Revine reclama jocurilor de noroc

Reclamele la jocurile de noroc ar putea reapărea în Republica Moldova, după ce în noiembrie 2021 Parlamentul a votat interzicerea acestora. Deputații PAS, Radu Marian și Dorian Istrati, au înregistrat un proiect de lege care prevede permisiunea reclamelor și sponsorizărilor pentru jocurile de noroc cu risc social scăzut.

„Permiterea inițierii sau participării la activități de sponsorizare sau de filantropie, a agenților economici care organizează, desfășoară sau exploatează jocurile de noroc cu risc social scăzut, în urma cărora marca comercială a Loteriei Naționale a Moldovei poate deveni publicitară”, se arată în inițiativa deputaților.

Această măsură vine să încurajeze mai multe investiții în activitățile sportive de masă și alte evenimente sociale. Publicitatea și programele audiovizuale sponsorizate de organizatorii jocurilor de noroc vor fi permise între orele 22:00 și 07:00, iar competițiile sportive difuzate în direct vor putea fi sponsorizate. Reclamele vor include mențiuni obligatorii privind impactul negativ al jocurilor de noroc, acoperind cel puțin 20% din timpul sau suprafața materialului publicitar.

Deputatul Marian a explicat că problemele de aplicare a restricțiilor totale asupra publicității pariurilor sportive sunt numeroase. În majoritatea țărilor europene, publicitatea pentru pariuri este permisă, inclusiv la competițiile sportive internaționale transmise în direct în Republica Moldova, cum ar fi Liga Campionilor la Fotbal. Această diferență majoră de abordare între spațiul european și Republica Moldova creează situații în care orice transmisiune de eveniment sportiv internațional încalcă legea.

Modificarea propusă va aduce mai multe resurse pentru radiodifuzorii locali, permițându-le să creeze conținut media autohton. Publicitatea va fi permisă și în publicațiile periodice publice sau private, ocupând până la 15% din spațiul unui număr al ediției, cu mențiuni obligatorii privind impactul negativ al jocurilor de noroc pe cel puțin 20% din suprafața materialului publicitar.

Defalcările la bugetul public național din activitatea Loteriei Naționale a Moldovei se ridică la 2,25% din rulajul LNM și aproximativ 75% din cota de profit a organizatorului jocurilor de noroc, care constituie monopol de stat. Între 2018 și 2023, la Bugetul Public Național au fost încasați 607 milioane lei din activitatea LNM, cu o creștere semnificativă în 2023, când încasările au ajuns la 287,8 milioane lei comparativ cu 1,3 milioane lei în 2018.

Se estimează că proiectul de lege va genera investiții directe de cel puțin 30 milioane lei anual în susținerea și promovarea evenimentelor sportive și sociale, dar și în stimularea producerii de conținut media autohton.

Reclamele jocurilor de noroc au fost interzizse în noimebrie 2021, iar legea a fost promovată insistent de Dumitru Alaiba fostul președinte al comisiei economie de la acea vreeme. El spunea că publicitatea jocurilor de noroc are un impact negativ asupra populației sărăce care își cheltuie ultimii bani. Sancțiunile pentru cei care încalcă legea au fost stabilite de la 60 la 120 u.c. pentru persoanele fizice sau cu funcţie de răspundere și de la 120 la 180 u.c. – persoanei juridice, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

#jocuri de noroc #reclamă #interdictie #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.