Moldova, paradis fiscal pentru companii? Taxele sunt mult sub nivelul UE

13 Mart. 2026, 10:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Mart. 2026, 10:38 // Actual //  Ursu Victor

Impozitul pe profit pentru companii în Republica Moldova este printre cele mai mici din Europa, potrivit unei analize realizate de platforma Business Financing, care compară nivelul taxării pentru întreprinderile mici în peste 30 de state europene.

Conform datelor prezentate, Moldova aplică o cotă de 12% impozit pe profit, semnificativ sub nivelul practicat în majoritatea statelor din Uniunea Europeană. De exemplu, în Franța și Spania companiile sunt taxate cu aproximativ 25% din profit, în Italia cota ajunge la circa 24%, iar în Suedia, Finlanda sau Danemarca nivelul taxării este de aproximativ 20–22%.

Diferențele sunt și mai vizibile în comparație cu unele state occidentale. În Malta, impozitul pe profit ajunge la aproximativ 35%, cel mai ridicat nivel din Europa potrivit analizei. În aceste condiții, o companie cu un profit de 100.000 de dolari ar plăti circa 35.000 de dolari taxe în Malta, în timp ce în Republica Moldova suma ar fi de aproximativ 12.000 de dolari.

Totuși, Moldova nu are cea mai mică taxare din regiune. În Europa Centrală și de Est există câteva state cu cote și mai reduse. De exemplu, Polonia și Ungaria aplică aproximativ 9% impozit pe profit pentru anumite categorii de companii, iar în Bulgaria sau Macedonia de Nord nivelul taxării este de aproximativ 10%.

Analiza se bazează pe un model de companie din sectorul tehnologic cu venituri anuale de 1 milion de dolari, profit de 100.000 de dolari și între 5 și 9 angajați. În acest scenariu, nivelul taxării pentru întreprinderile mici în Europa variază între aproximativ 9% și 35%, în funcție de politica fiscală a fiecărui stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.