Moldova pe muchie de cuțit: Cum rămâne captivă în plasa gazului rusesc

Deși autoritățile din Chișinău au declarat în repetate rânduri în ultimul an că Republica Moldova nu mai depinde de aprovizionările directe cu gaze de la gigantul rus Gazprom, noile evoluții arată o realitate mult mai complexă. În ciuda eforturilor de a reduce dependența, Moldova rămâne indirect conectată la gazul natural rusesc prin intermediul energiei electrice produse la Centrala Electrică de la Cuciurgan (MGRES), situată în regiunea transnistreană și controlată de Rusia, eurepoerter.co.

Gazul natural rusesc este pompat prin punctul de intrare Sudzha în sistemul de conducte al Ucrainei, parcurgând un traseu lung și complicat până la centrala de la Cuciurgan. Aceasta produce o parte semnificativă din necesarul de energie electrică al Moldovei. Această situație subliniază complexitatea tranziției energetice în Moldova și evidențiază necesitatea continuării investițiilor în infrastructură și a parteneriatelor strategice cu țările vecine pentru a asigura un viitor energetic mai sigur și mai stabil.

Susținere financiară pentru lipsa de decizie

BERD și UE au recunoscut vulnerabilitățile semnificative ale Moldovei în sectorul energetic, în special dependența sa de gazul rusesc și de energia electrică generată la centrala de la Cuciurgan, în regiunea transnistreană. Ca răspuns, BERD a oferit sprijin constant pentru a ajuta Moldova să-și atingă independența energetică, facilitând conexiunile la rețeaua energetică europeană și încurajând dezvoltarea surselor de energie alternativă. În ciuda acestor eforturi, Moldova s-a confruntat cu provocări considerabile în înlocuirea completă a importurilor de energie din Transnistria cu alternative mai stabile, sigure și viabile economic.

Una dintre problemele centrale este continuarea dependenței de energia electrică produsă la centrala de la Cuciurgan, care funcționează pe bază de gaz rusesc. Aceasta rămâne o componentă critică a mixului energetic al Moldovei, subliniind dificultatea reducerii dependenței de energia rusească. Deși Moldova a făcut progrese în conectarea la rețelele electrice europene și inițierea de proiecte de energie regenerabilă, ritmul acestei tranziții a fost lent și plin de complicații, fiind afectat de deciziile controversate ale lui Victor Binzari, directorul general al Energocom.

Motivele pentru care Moldova se luptă să obțină independența energetică sunt multiple. Contextul geopolitic din Europa de Est este extrem de volatil, cu conflicte și tensiuni continue care influențează rutele și prețurile de aprovizionare cu energie. Războiul din Ucraina, de exemplu, nu numai că a perturbat fluxurile tradiționale de energie, dar a ridicat și întrebări legate de securitatea aprovizionărilor viitoare, în special pe măsură ce acțiunile militare au vizat infrastructura critică, inclusiv conductele și stațiile de pompare a gazelor naturale.

Un alt factor semnificativ este managementul companiei de stat din sectorul energetic al Moldovei, Energocom. Au existat critici constante referitoare la conducerea companiei, în special la ezitarea de a încheia contracte ferme, pe termen lung, cu furnizori alternativi de energie. Această lipsă de acțiune decisivă a lăsat Moldova expusă la întreruperi de aprovizionare și volatilitate a prețurilor. Reticența conducerii de a se angaja în noi acorduri este văzută ca un obstacol major în eforturile țării de a-și asigura un portofoliu energetic stabil și diversificat.

De asemenea, dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, care sunt cruciale pentru reducerea dependenței de furnizorii externi, a fost mai lentă decât se anticipa. Deși Moldova are un potențial semnificativ pentru energie regenerabilă, în special în ceea ce privește energia eoliană și solară, infrastructura necesară și investițiile nu au ținut pasul cu nevoile țării. Acest progres lent se datorează parțial inerției birocratice, provocărilor de reglementare și complexității integrării noilor surse de energie în rețeaua existentă.

Deși sprijinul din partea BERD și a UE a fost neprețuit în căutarea independenței energetice a Moldovei, drumul înainte rămâne provocator din cauza deciziilor lui Binzari. Dependența de energia electrică produsă la centrala de la Cuciurgan, alături de dezvoltarea lentă a proiectelor de energie regenerabilă și indecizia din cadrul conducerii Energocom, continuă să împiedice progresul. Pentru ca Moldova să obțină o securitate energetică reală, va trebui să depășească aceste obstacole prin acțiuni decisive, investiții strategice și un angajament continuu de diversificare a surselor de energie. Succesul acestor eforturi va fi crucial nu doar pentru stabilitatea economică a Moldovei, ci și pentru suveranitatea și reziliența sa într-un peisaj geopolitic din ce în ce mai incert.

În timp ce Ucraina luptă, Moldova tremură

Incursiunea ucraineană în regiunea Kursk a Rusiei și capturarea unei stații strategice de pompare a gazelor naturale din districtul Sudzha au trimis fiori la Chișinău. Acțiunea militară are implicații majore nu doar pentru Ucraina și Rusia, ci și pentru Republica Moldova, care depinde indirect de fluxurile de gaze naturale care tranzitează această regiune.

În iulie 2024, Moldova a importat din Ucraina 180,9 milioane de metri cubi de gaze naturale din Rusia. Aceste gaze au trecut prin stațiile de compresoare Grebeniki și Alexeevka, situate pe teritoriul ucrainean, înainte de a fi direcționate către regiunea transnistreană. Această regiune, aflată în afara controlului autorităților de la Chișinău, depinde aproape exclusiv de gazul rusesc pentru a alimenta centrala de la Cuciurgan (MGRES).

Capturarea unei părți din districtul Sudzha de către forțele ucrainene adaugă un nou strat de complexitate unei situații deja volatile. Stația de pompare Sudzha este crucială pentru transportul gazelor rusești către Europa, inclusiv către țări precum Ungaria, care menține relații strânse și controversate cu Moscova, și către regiuni precum Transnistria. În 2023, aproximativ 14,65 miliarde de metri cubi de gaz au fost transportați prin această stație, reprezentând aproape jumătate din exporturile de gaz rusesc către Europa. După invazia Rusiei în Ucraina, livrările de gaz au fost semnificativ reduse, iar Rusia a fost nevoită să se bazeze pe mai mulți parteneri europeni pentru a menține fluxul de gaz.

Pentru Chișinău, această situație complicată are implicații directe asupra securității energetice. Deși Moldova a încercat să-și reducă dependența de gazul rusesc și să-și diversifice sursele de energie, legăturile strânse dintre regiunea transnistreană și rețeaua energetică națională înseamnă că orice întrerupere în aprovizionarea cu gaz are efecte imediate asupra întregii țări.

Jocul lui Bînzari: între lipsa de angajament sau o agendă paralelă

Contextul și evoluțiile din Sudzha subliniază fragilitatea Moldovei, care se confruntă cu provocări complexe în asigurarea unui flux constant și sigur de energie într-un context geopolitic din ce în ce mai imprevizibil. Incursiunea forțelor ucrainene în Sudzha ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea fluxurilor de gaze către Moldova. Pierderea controlului asupra punctului strategic Sudzha poate fi un motiv pentru autoritățile ruse să suspende livrările de gaz prin această stație.

Deși Chișinăul primește sprijin constant și semnificativ din partea BERD, deciziile luate de Enercocom sub conducerea lui Victor Binzari ridică mari semne de întrebare cu privire la determinarea de a asigura independența energetică

#dependenta #Gazprom #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.