Moldova pune piciorul în prag Moscovei. De unde vrea să cumpere gaz

În prezent, Republica Moldova plătește de cinci ori mai mult, comparativ cu anul trecut, pentru gazul livrat de Gazprom. Chișinăul califică prețul neargumentat și caută alternative.

Republica Moldova a solicitat suportul UE pentru livrarea gazelor. Chișinăul speră să primească gaz din România, scrie ziarul Finacnial Times, citat de agenția rusă RBK.

Publicația scrie că livrările de gaz s-au redus cu 35%, iar prețul s-a majorat la 790 USD pentru mia de metri cubi față de 550 USD, practic de cinci ori. Sursele publicației susțin că Chișinăul nu vrea să accepte noile condiții ale Gazpromului și caută alternative pentru livrarea gazului prin România în situații de urgență.

În perioada caldă a anului, prețul de achiziție a metanului era racordat bursei germane NSG, iar în perioada rece a anului, 80% din cantitatea de gaz consumată, costul era calculat în baza prețului la motorină și păcură.

La 1 septembrie a expirat contractul cu Gazprom, iar din 1 octombrie prețul gazului importat este de 790 USD pentru mia de metri cubi până la semnarea noului contract. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării regionale, Andrei Spînu a declarat că Republica Moldova negociază cu Gazprom, dar în același timp studiază alternative de livrare din Ucraina, România și alte state UE.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și securitate, Josep Borrell a declarat că cererea Europei pentru gazul rusesc a crescut mai mult față de cât era prevăzut.

Ambasadorul UE Markus Ederer, într-un interviu acordat RBC, a declarat că Rusia ar trebui să crească livrările de în Europa pe fondul unei creșteri bruște a prețurilor. Ca răspuns, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a explicat că Moscova trebuie mai întâi să încheie contracte adecvate, deci nu poate crește rapid volumele de gaze pentru consumatorii europeni.

#gaz #contract #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.