Moldova rurală este ruptă de serviciile bancare moderne. De ce preferă localnicii să-și țină banii cash

În timp ce în orașe avem bancomate la tot pasul, la țară, chiar și pensiunile turistice, lucrurile se complică. Pe lângă multe lipsuri, Moldova rurala este ruptă și de serviciile bancare moderne.

Oamenii de la sate care au carduri ajung tot la oraș ca să-și scoată banii, ori să își achite facturile. Oamenii preferă să țină în portofele bani, nu un simplu plastic, spun comercianții care, din acest motiv, nici nu s-au dotat cu POS-uri. Toata lumea plătește cash. Oamenii se tem și că banii lor nu ar fi în siguranță dacă i-ar tine pe card. În plus, cu un card nu poți lua pe datorie. În orașele țării situația este exact invers.

„Volumul, cât și infrastructura plăților cu cardul în Republica Moldova arată o dinamică pozitivă puternică. Totuși, analiza comparativă a evoluției plăților electronice în Republica Moldova și în Zona euro scoate în evidență un potențial încă foarte mare de creștere. Actualmente la un locuitor al Republicii Moldova revine aproximativ un card bancar (0.9 carduri la sfârșitul anului 2021), ceea ce este cu 42% mai mult decât în 2017. În Zona euro acest indicator este de două ori mai mare, unui locuitor revenindu-i 1.8 carduri (2020)”, potrivit unei analize a economistei Marina Soloviova de la Expert Grup.

Numărul de terminale POS în Republica Moldova, la 30.09.2021, a fost de 10,065 la un milion de locuitori (+65% față de anul 2017), iar în Zona euro – de trei ori mai mare (35,579 la un milion de locuitori la sfârșitul anului 2020).

Dacă indicatorii de dezvoltare a infrastructurii plăților fără numerar arată o situație moderat satisfăcătoare, atunci indicatorii de folosire a cardurilor bancare în Moldova reflectă o rămânere serioasă în urma comparativ cu Zona euro. Deținătorii de carduri bancare din Moldova le folosesc mult mai rar decât cei din Zona euro, iar atunci când le folosesc, scopul este prevalent retragerea de numerar.

Astfel, locuitorii din Zona euro au făcut în medie câte 140 de operațiuni de plăţi cu cardul pe an în anul 2020, iar la fiecare 1€ de numerar retras din bancomate au revenit 81€ de plăți cu cardul fără folosirea numerarului. În Republica Moldova, un locuitor face în medie 39 de operațiuni de plăţi fără numerar cu cardul pe an (2021), iar la fiecare leu de numerar retras revin doar 0.48 lei de plăți efectuate cu cardul.

„Performanța slabă a utilizării cardurilor în Moldova este legată atât de preferința populației pentru numerar, cât și de insuficiența oportunităților de plată cu cardul, în special în rândul comercianților micro și mici. Conform studiului Moldova’s enabling environment for doing business in the digital economy publicat de USAID în 20184, preferințele consumatorilor din Moldova se bazează pe tradiția de plată în numerar, neîncrederea în instituțiile financiare, teama de escrocherii cu carduri și cunoștințele slabe despre metodele de plată fără numerar. Din partea agenților economici, ezitarea de a oferi clienților posibilitatea de plată fără numerar este legată de angajarea în activități informale și evitarea creării de înregistrări auditabile ale tranzacțiilor, dorința de a evita comisioanele bancare, precum și nivelul scăzut de educație financiară”, susține economista.

#cash #carduri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile ucrainene asupra depozitelor Wildberries ar fi provocat pierderi uriașe celui mai mare marketplace din Rusia și comercianților care își vând produsele prin intermediul platformei. Potrivit estimărilor citate de Forbes, prejudiciul cumulat s-ar putea apropia de un trilion de ruble, după distrugerea unor importante capacități logistice ale companiei.

Campania de atacuri ar fi lăsat Wildberries fără marile sale depozite și ar fi scos din funcțiune aproximativ o treime din capacitatea totală de stocare, punând o presiune puternică asupra imperiului de afaceri controlat de Tatiana Kim.

Serghei Semko, analist principal al agenției de cercetare Data Insight, estimează că numai pierderile directe ale Wildberries provocate de distrugerea infrastructurii ajungeau, la jumătatea lunii august, la 147–223 miliarde de ruble. Dacă sunt incluse costurile pentru demolarea structurilor afectate, evacuarea deșeurilor și refacerea terenurilor, factura ar putea urca la 278 de miliarde de ruble.

Și mai mari sunt pierderile suportate de comercianții care aveau marfa depozitată în centrele logistice lovite. Potrivit estimărilor lui Semko, produsele distruse ar valora între 445 și 507 miliarde de ruble, ceea ce ar ridica prejudiciul total la aproximativ 800 de miliarde de ruble.

Margareta Evstigneeva, șefa Asociației Furnizorilor de Mărfuri pentru Comerțul pe Platforme Electronice, estimează însă pierderile comercianților la 600–700 de miliarde de ruble. Adăugate pagubelor Wildberries, acestea ar putea împinge factura totală spre pragul de un trilion de ruble.

„La mulți a ars până la 95% din întreaga marfă”, afirmă Evstigneeva. Potrivit acesteia, compensațiile oferite micilor comercianți ar fi fost în medie de numai 2.000–30.000 de ruble și nu ar fi acoperit nici 20% din pierderile suferite.

Situația financiară a Wildberries ar începe, la rândul său, să dea semne de tensiune. După atacurile asupra depozitelor, cifra de afaceri a companiei ar fi scăzut, iar comercianții reclamă întârzieri la plata banilor pentru produsele deja vândute.

În paralel, WB Bank, instituția financiară afiliată grupului, a lansat o campanie pentru atragerea banilor populației prin depozite pe termen scurt, cu dobânzi de peste 14% pe an.

Dimensiunea pierderilor este cu atât mai importantă cu cât numai pagubele directe estimate ale Wildberries ar putea depăși profitul anual al companiei. În anul precedent, aceasta raportase un profit de aproximativ 175 de miliarde de ruble.

Reprezentanții comercianților susțin că Wildberries ar invoca forța majoră pentru distrugerea mărfurilor și că nu ar exista, deocamdată, perspective pentru despăgubirea integrală a vânzătorilor afectați.

Unul dintre marii comercianți, Igor Șancenko, susține că a pierdut produse în valoare de peste 400 de milioane de ruble. Acesta cere compensarea mărfurilor distruse cel puțin la prețul de cost și suspendarea temporară a unor obligații fiscale pentru firmele afectate.

O asemenea intervenție ar necesita însă sute de miliarde de ruble. O sursă apropiată Kremlinului, citată anterior de Reuters, susținea că bugetul rus nu dispune de resurse suficiente pentru salvarea comercianților afectați și avertiza asupra riscului unui val de falimente.

Problemele apar într-un moment dificil pentru finanțele publice ale Rusiei. Potrivit datelor prezentate în material, deficitul bugetului federal ajunsese la sfârșitul lunii iulie la 6,45 trilioane de ruble, de 1,7 ori peste nivelul planificat pentru întregul an, în timp ce cheltuielile militare absorb aproximativ o treime din buget.