Moldova speră la gazul de peste Prut, dar România tot mai dependentă de Gazprom. Producția internă s-a redus cu 20%

Ultimele tranzacţii cu gaz pe bursa CEGH de la Viena, referinţa de preţ pentru România, s-au închis la un preţ de 72 de euro pe MWh. La această valoare, punga de gaze de 200 de miliarde de metri cubi care zace pe fundul Mării Negre poate fi evaluată la peste 150 mld. euro. Anul trecut, aceeaşi rezervă valora circa 20 de miliarde de euro. Aprecierea fără precedent a gazului natural nu a adus vreun beneficiu României, în contextul în care această bogăţie zace blocată de circa trei ani într-un haos legislativ.

Potrivit informaţiilor publice, zona economică românească a Mării Negre ar avea rezerve de 200 de miliarde de metri cubi, cantitate care ar putea acoperi consumul naţional pentru următorii 20 de ani. Consumul aproximativ de gaze al României este de circa 10 miliarde de metri cubi. Din această pungă de gaze, circa 80 de miliarde de metri cubi sunt în blocul Neptun Deep, gestionat acum de OMV Petrom şi de Romgaz, după ce compania de stat a ajuns la un acord cu americanii de la ExxonMobil pentru preluarea participaţiei de 50% pe care aceştia o aveau în proiect.

Modificarea până la finalul anului a Legii Offshore este esenţială pentru extracţia gazului natural din proiectul Neptun Deep. În contextul unui declin abrupt al producţiei de gaze naturale domestice, considerăm că gazul din Marea Neagră este soluţia pentru asigurarea independenţei energetice a României“, spun, din nou, reprezentanţii OMV Petrom în raportul pentru al treilea trimestru prezentat recent la Bursă, citat de Ziarul Financiar.

Gazul natural a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimul an, redresarea economiilor europene postpandemie şi cererea de resurse care a însoţit acest fenomen depăşind cu mult posibilităţile de producţie ale blocului.

Astfel, de la o medie de tranzacţionare de 8,8 euro pe MWh în al treilea trimestru al anului trecut, gazul a ajuns la circa 40 de euro pe MWh pentru perioada similară a anului acesta. În prezent, tranzacţiile pe bursa de gaze CEGH de la Viena, referinţa de preţ pentru tranzacţionarea gazului românesc, se încheie la 72 de euro pe MWh. La aceste niveluri de preţ, punga de gaze de 200 de miliarde de metri cubi din Marea Neagră valora anul trecut circa 20 mld. euro pentru ca acum, întreaga cantitate, să poate fi estimată, la un calcul simplu, la peste 150 mld. euro.

În linii mari, factorul de extracţie în cazul gazului natural este de circa 70%, dar este posibil ca acest procent să se mai schimbe odată cu avansul tehnologiei.

Aceste cifre sunt însă doar pe hârtie, în contextul în care gazul din Marea Neagră este blocat de circa trei ani de zile într-un haos legislativ. Mai departe, România preferă să importe tot mai mult gaz rusesc, mai ales în contextul în care producţia locală a scăzut cu circa 20% în ultima decadă.

Autoritățile Republicii Moldova au declarat că vor să diversifice sursele de aprovizionare cu gaze pentru a reduce din dependența de Gazprom. În acest sens a fost construită și conducta Iași – Ungheni – Chișinău. Autoritățile moldovenești au devenit mai vocale în contextul crizei gazelor prin care a trecut țara. La 1 noiembrie Moldovagz a reușit să prelungească pe o perioadă de cinci ani contractul de livrare a gazelor cu condiția auditării datoriei companiei moldovenești față de concernul rus. Gazprom invocă o datori de 709 mil. USD.

#Marea Neagră #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La patru luni de la înghețurile devastatoare care au afectat masiv culturile agricole din sudul Moldovei, Guvernul nu a întreprins nicio măsură concretă pentru salvarea fermierilor, avertizează Asociația „Forța Fermierilor”. Într-un comunicat public, organizația trage un semnal de alarmă privind riscul dispariției în masă a exploatațiilor agricole, în special a celor micro, mici și mijlocii.

„Realitatea din teren este una de criză totală. Seceta persistentă, lipsa precipitațiilor și înghețurile de primăvară au compromis complet culturile de grâu și rapiță. Chiar și sistemele moderne precum no-till cedează. Agricultura sudului este în colaps, iar Guvernul tace”, se arată în mesajul fermierilor.

Fermierii din raioanele Ștefan Vodă, Cahul și Căușeni se confruntă deja cu o criză agricolă fără precedent, iar lipsa precipitațiilor în următoarele două săptămâni ar putea extinde dezastrul și în alte regiuni.

Asociația acuză Executivul de inacțiune deliberată, cerând: declararea stării de urgență agricolă în sudul țării, rambursarea integrală a TVA-ului acumulat de fermierii afectați, returnarea accizei la motorina utilizată în agricultură și lansarea unor programe reale de sprijin și reziliență climatică.

În schimb, susține organizația, Guvernul propune „soluții ridicole”, precum cultivarea experimentală de sorg pe 1–2 hectare, „ca oamenii să nu moară de foame și să aibă cu ce hrăni câteva păsări”.

„Este o bătaie de joc față de niște oameni disperați. În loc să sprijine agricultura, autoritățile asistă pasiv la falimentul ei, încurajând, prin neintervenție, preluarea masivă a terenurilor de către agroholdinguri”, avertizează „Forța Fermierilor”.

Asociația susține că guvernarea a reușit „performanța” de a cultiva doar ura față de agricultori, lucru vizibil în migrația masivă a lucrătorilor agricoli și în pierderea forței de muncă din sate.

„Nu facem politică, ci semnalăm prăbușirea unui sector vital. Dacă nu se intervine urgent, zeci de mii de fermieri vor dispărea, iar consecințele economice și sociale vor fi ireversibile”, se arată în mesajul fermierilor.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă a declarat că: „Guvernul ca întotdeauna va susține fermierii care au suferit pierderi. Este poziția noastră oficială. A vorbit și premierul și ministra agriculturii. Guvernul va investi în agricultura performantă”.