Moldova, sub asediul scumpirilor! Inflația va depăși 10%

Moldova se pregătește pentru o inflație de două cifre în acest an, pe fondul unei crize energetice generate de decizia Gazprom PJSC de a întrerupe livrările de gaz către regiunea separatistă Transnistria, a declarat guvernatorul Băncii Naționale, Anca Dragu, într-un interviu acordat Bloomberg la Forumul Invisso CEE din Viena.

„Estimăm în prezent că vom ajunge la o inflație de două cifre, dar la un nivel scăzut, în jur de 10% în acest an,” a declarat Dragu. După ce a majorat ratele dobânzilor cu două puncte procentuale pentru a combate creșterea prețurilor la energie, guvernatorul a precizat că va aștepta o nouă prognoză în februarie înainte de a decide asupra altor măsuri de politică monetară.

Moldova se confruntă cu o criză profundă în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, unde economia și cei 350.000 de locuitori sunt afectați de oprirea gazului de către Gazprom pe 1 ianuarie, când un acord de tranzit între Moscova și Ucraina a expirat. Negocierile dintre Gazprom și Moldova pentru livrări prin rute alternative sunt blocate din cauza unei dispute privind o datorie presupusă. Potrivit agenției rusești Tass, Rusia ar putea relua livrările de gaz către Transnistria în viitorul apropiat, dar nu a fost oferită o dată exactă.

Oprirea gazului a dus la creșterea prețurilor la gaz natural cu 27,5% în decembrie în Moldova, ceea ce a împins inflația la aproximativ 7%. În plus, prețurile la electricitate au crescut cu 75% la începutul lunii ianuarie, având în vedere că centrala pe gaz din Transnistria era un furnizor major pentru Moldova. Dragu prevede o scădere a inflației la o singură cifră anul viitor, cu o moderație mai mare spre sfârșitul anului 2025.

Un moment de cotitură
Banca Națională din Chișinău își va adapta deciziile de politică monetară în funcție de consum și mediul de afaceri, pentru a evita prejudicierea economiei.

„Este important modul în care gestionăm mixul nostru de instrumente,” a spus Dragu. „Care este punctul de inflexiune, în care mai degrabă dăunăm decât ajutăm economia?”

Guvernul Moldovei a declarat stare de urgență în sectorul energetic după ce nu a reușit să asigure suficiente rezerve la prețuri competitive pentru iarnă. Importurile de energie sunt îngreunate și de conexiunile limitate cu piața europeană.

Cu toate acestea, Dragu vede o oportunitate în situația actuală. „Este un fel de reformă a sectorului energetic. De acum înainte, Moldova va plăti prețuri de piață, la fel ca orice altă țară europeană,” a spus ea, subliniind că aceste prețuri vor stimula investițiile în sector.

#dragu #scumpiri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea provoca nu doar o criză a petrolului, ci și una alimentară la nivel global. Jurnaliștii de la Financial Times avertizează că conflictul cu Iranul afectează deja lanțurile globale de aprovizionare cu îngrășăminte, ceea ce ar putea duce la scăderea producției agricole și la scumpirea alimentelor.

Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, iar Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută maritimă vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot, trec prin această zonă strategică. Ureea stă la baza a aproape jumătate din producția alimentară globală.

Prin aceeași rută sunt transportate și circa 45% din exporturile mondiale de sulf, un ingredient esențial pentru îngrășămintele cu fosfat, precum și cantități importante de amoniac, utilizat în producerea îngrășămintelor azotate.

Directorul executiv al grupului european de îngrășăminte Yara, Svein Tore Holsether, avertizează că impactul asupra agriculturii riscă să fie subestimat. Potrivit lui, atenția publică este concentrată pe petrol și gaze, însă perturbarea industriei îngrășămintelor ar putea avea efecte majore asupra producției de alimente. „Dacă îngrășămintele nu ajung pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% chiar de la prima recoltă”, a declarat acesta.

Specialiștii estimează că efectele asupra consumatorilor ar putea fi resimțite relativ rapid. Prețul pâinii ar putea crește în următoarele șase-zece săptămâni, ouăle s-ar putea scumpi în câteva luni, iar carnea de porc și de pui în aproximativ șase luni.

Între timp, prețurile îngrășămintelor au început deja să urce brusc. Prețul ureei granulate din Orientul Mijlociu a crescut cu aproximativ 130 de dolari pe tonă, ajungând la 575–650 de dolari, iar exporturile egiptene au urcat până la 610–625 de dolari pe tonă. Și contractele futures europene pentru amoniac au crescut, o livrare de 1 000 de tone pentru luna aprilie fiind tranzacționată la aproximativ 725 de dolari pe tonă, cu circa 130 de dolari mai mult decât la mijlocul lunii februarie.

Analiștii spun că perturbările actuale ar putea avea un impact chiar mai mare decât criza alimentară declanșată de invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Atunci, piața a reușit să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat, însă blocarea Strâmtorii Ormuz ar reprezenta o barieră fizică pentru transportul mărfurilor.

Conflictul afectează deja producția. Compania QatarEnergy a anunțat că a oprit producția de sulf, amoniac și uree la complexul Ras Laffan după un atac cu drone, iar Iranul și-a suspendat producția de amoniac din cauza războiului. În același timp, alți producători din regiune iau în calcul reducerea producției, deoarece navele nu mai pot tranzita în siguranță zona.

Creșterea prețurilor la energie amplifică și ea presiunea asupra industriei. Gazele naturale sunt principala materie primă pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot, iar scumpirea gazului duce direct la majorarea costurilor de producție. Reprezentanții Yara spun că prețul gazului utilizat pentru producerea îngrășămintelor în Europa s-a dublat în doar câteva zile.

Criza vine într-un moment sensibil pentru fermieri, deoarece în multe regiuni din emisfera nordică începe sezonul de aplicare a îngrășămintelor de primăvară. Experții avertizează că, dacă situația persistă, consecințele ar putea fi severe, în special pentru populațiile vulnerabile din lume. Holsether a avertizat că astfel de crize pot duce la foamete în unele regiuni, așa cum s-a întâmplat și în urma șocului alimentar din 2022.