Planul economic al lui Trump: Sancțiuni mai dure, reduceri fiscale și suprematia dolarului pe piața globală

NuScott Bessent, miliardarul care conduce un fond speculativ și fost nominalizat de Donald Trump pentru funcția de secretar al Trezoreriei SUA, a prezentat în fața senatorilor americani un plan economic agresiv care vizează consolidarea puterii economice a Statelor Unite și contracararea rivalilor geopolitici. Într-o audiență de confirmare desfășurată joi, Bessent a susținut politica tarifară a fostului președinte și a pledat pentru menținerea reducerilor fiscale și relaxarea reglementărilor interne, în încercarea de a transforma economia americană, cea mai mare din lume.

„Trebuie să protejăm lanțurile de aprovizionare vulnerabile și să folosim sancțiunile într-un mod coordonat pentru a proteja securitatea națională a Statelor Unite”, a declarat Bessent, subliniind că dolarul american trebuie să rămână principala monedă de rezervă globală. În același timp, Bessent a subliniat importanța reînnoirii reducerilor fiscale pentru persoane fizice și companii, adoptate în 2017, avertizând că renunțarea la aceste măsuri ar putea declanșa o „criză economică majoră” în Statele Unite, cu impact negativ asupra clasei de mijloc și a celor cu venituri mici.

Politica externă și sancțiuni economice: presiune asupra Rusiei și altor adversari
Bessent a abordat și politica economică internațională, anunțând un sprijin ferm pentru sancțiuni mai dure împotriva sectorului petrolier din Rusia. „Dacă președintele Trump solicită acest lucru, voi sprijini impunerea unor sancțiuni mai severe asupra marilor companii petroliere rusești, pentru a forța Rusia să negocieze”, a spus Bessent, referindu-se la situația din Ucraina. Aceasta declarație a influențat imediat piața petrolului, prețul țițeiului Brent crescând cu peste 1 dolar, ajungând la 81 de dolari pe baril.

Pe lângă presiunea asupra Rusiei, se estimează că noua administrație va intensifica sancțiunile și împotriva petrolului iranian și venezuelean, continuând politica de izolare economică a rivalilor geopolitici ai SUA.

O eră a suprematiei dolarului și a economiei interne mai puternice. Bessent a subliniat că politica economică a administrației Trump va promova nu doar stabilitatea economică în interiorul Statelor Unite, dar și va reafirma poziția dolarului ca monedă globală de rezervă. Cu sancțiuni economice mai dure și reduceri fiscale extinse, administrația viitoare vizează o eră în care Statele Unite să își consolideze atât influența economică, cât și puterea strategică pe plan internațional.

#dolar #economie #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.