Planul economic al lui Trump: Sancțiuni mai dure, reduceri fiscale și suprematia dolarului pe piața globală

NuScott Bessent, miliardarul care conduce un fond speculativ și fost nominalizat de Donald Trump pentru funcția de secretar al Trezoreriei SUA, a prezentat în fața senatorilor americani un plan economic agresiv care vizează consolidarea puterii economice a Statelor Unite și contracararea rivalilor geopolitici. Într-o audiență de confirmare desfășurată joi, Bessent a susținut politica tarifară a fostului președinte și a pledat pentru menținerea reducerilor fiscale și relaxarea reglementărilor interne, în încercarea de a transforma economia americană, cea mai mare din lume.

„Trebuie să protejăm lanțurile de aprovizionare vulnerabile și să folosim sancțiunile într-un mod coordonat pentru a proteja securitatea națională a Statelor Unite”, a declarat Bessent, subliniind că dolarul american trebuie să rămână principala monedă de rezervă globală. În același timp, Bessent a subliniat importanța reînnoirii reducerilor fiscale pentru persoane fizice și companii, adoptate în 2017, avertizând că renunțarea la aceste măsuri ar putea declanșa o „criză economică majoră” în Statele Unite, cu impact negativ asupra clasei de mijloc și a celor cu venituri mici.

Politica externă și sancțiuni economice: presiune asupra Rusiei și altor adversari
Bessent a abordat și politica economică internațională, anunțând un sprijin ferm pentru sancțiuni mai dure împotriva sectorului petrolier din Rusia. „Dacă președintele Trump solicită acest lucru, voi sprijini impunerea unor sancțiuni mai severe asupra marilor companii petroliere rusești, pentru a forța Rusia să negocieze”, a spus Bessent, referindu-se la situația din Ucraina. Aceasta declarație a influențat imediat piața petrolului, prețul țițeiului Brent crescând cu peste 1 dolar, ajungând la 81 de dolari pe baril.

Pe lângă presiunea asupra Rusiei, se estimează că noua administrație va intensifica sancțiunile și împotriva petrolului iranian și venezuelean, continuând politica de izolare economică a rivalilor geopolitici ai SUA.

O eră a suprematiei dolarului și a economiei interne mai puternice. Bessent a subliniat că politica economică a administrației Trump va promova nu doar stabilitatea economică în interiorul Statelor Unite, dar și va reafirma poziția dolarului ca monedă globală de rezervă. Cu sancțiuni economice mai dure și reduceri fiscale extinse, administrația viitoare vizează o eră în care Statele Unite să își consolideze atât influența economică, cât și puterea strategică pe plan internațional.

#dolar #economie #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.