Moldova trăiește pe datorie. Deficitul bugetar este uriaș, iar banii încasați se duc pe salarii și pensii

Veniturile bugetului public național au însumat 38,8 de miliarde de lei în cinci luni ale anului, cu 15,8% (5,31 miliarde) mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022, arată datele Ministerului Finanțelor.

Cheltuielile bugetului public național s-au cifrat la 45 de miliarde de lei, cu 8,2 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile mai mari față de venituri a generat un deficit al bugetului public național al Republicii Moldova a atins 6,2 miliarde de, față de 3,2 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut.

În data de 22 iunie, Parlamentul a aprobat proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2023, în cea de-a doua lectură.

Modificările se referă la majorarea intrărilor de granturi externe și direcționarea acestora spre măsurile de dezvoltare a economiei naționale, în special pentru suplinirea Fondului rutier, Fondului național de dezvoltare regională și locală, Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și programelor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Astfel, veniturile și cheltuielile bugetului de stat se propun a fi majorate cu 1,406 miliarde de lei. Respectiv, veniturile se vor majora până la 66,274 miliarde de lei, iar cheltuielile – până la 84,602 miliarde de lei. Modificările operate la partea de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat nu vor avea impact asupra soldului (deficitului) bugetului de stat pentru anul 2023, vor fi operate modificări a structurii surselor de finanțare a deficitului bugetului de stat. Astfel, deficitul bugetar rămâne neschimbat față de cel aprobat și va constitui 18,327 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară a Republicii Moldova a înregistrat în octombrie 2025 o presiune sporită pe segmentul cererii din partea agenților economici, care a depășit oferta netă de valută provenită de la populație. Datele Băncii Naționale arată că gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta populației a coborât la 82%, față de 83,6% în septembrie.

În luna de raportare, oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 287,1 milioane euro, în creștere cu 11,4% (plus 29,4 milioane euro) comparativ cu luna precedentă. Totodată, cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a avansat și mai rapid, urcând la 350 milioane euro, cu 13,5% (plus 41,7 milioane euro) peste nivelul din septembrie.

Acest decalaj a determinat Banca Națională să intervină pe piața interbancară prin vânzări nete de 33 milioane euro, pentru a acoperi deficitul și a tempera fluctuațiile cursului.

Pe ansamblul primelor zece luni ale anului, oferta netă de valută de la populație a atins 2,64 miliarde euro, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, cererea netă de valută a agenților economici a urcat la 3,17 miliarde euro, majorându-se cu 17,5% față de perioada similară a anului trecut. Gradul de acoperire a cererii pe intervalul ianuarie–octombrie a fost de 83,2%, cu 7,3 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Evoluția a exercitat presiune asupra cursului valutar. Cotația medie a euro a crescut de la 19,5250 lei în septembrie la 19,7110 lei în octombrie. În structura vânzărilor de valută de la populație, moneda unică europeană a continuat să domine, cu o pondere de 73,8%.