Moldova vinde mai mult, dar cumpără de trei ori mai mult decât exportă

15 Iun. 2026, 14:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 14:27 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că exporturile de mărfuri au ajuns la 1,118 miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie 2026, în creștere cu 10,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, importurile au avansat cu doar 5,7%, până la 3,365 miliarde de euro.

Creșterea exporturilor a fost susținută în principal de mărfurile produse în Republica Moldova. Exporturile de produse autohtone au urcat cu 14,4% și au reprezentat peste 80% din totalul livrărilor externe. În schimb, reexporturile au înregistrat o ușoară scădere de 1,4%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. În primele patru luni ale anului, 62,5% din exporturile moldovenești au mers către statele membre ale UE, față de 61,9% în perioada similară a anului trecut. Valoarea exporturilor către piața europeană a crescut cu 12,1%, până la aproape 699 milioane de euro.

În contrast, țările CSI au absorbit doar 6% din exporturile moldovenești, de peste zece ori mai puțin decât statele Uniunii Europene.

România rămâne cea mai importantă piață pentru produsele moldovenești, cu o pondere de 27,2% din totalul exporturilor. Pe următoarele locuri se află Turcia, Italia, Cehia, Ucraina și Germania. Împreună, aceste șase state concentrează peste 73% din exporturile Republicii Moldova.

Printre cele mai spectaculoase creșteri s-au remarcat exporturile de semințe și fructe oleaginoase, care au avansat cu 48,3%, exporturile de cereale și produse pe bază de cereale, în creștere cu 34,3%, precum și exporturile de uleiuri vegetale, care au urcat cu 44,7%.

Cu toate acestea, deficitul comercial continuă să rămână una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei. În perioada ianuarie-aprilie 2026, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 2,247 miliarde de euro, în creștere cu 3,3% comparativ cu anul trecut. Practic, la fiecare euro obținut din exporturi, Republica Moldova continuă să importe mărfuri în valoare de aproximativ trei euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.