Conturile datornicilor, golite de Fisc: peste 55 de milioane de lei, recuperate forțat într-o săptămână

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, doar în perioada 8–12 iunie, încasările la Bugetul public național au ajuns la circa 1,1 miliarde de lei. De la începutul anului, suma totală acumulată la buget se ridică la aproximativ 37,8 miliarde de lei, cu 4,1 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 12,2%.

Cele mai mari încasări au fost înregistrate la bugetul de stat, unde au fost acumulate peste 15,3 miliarde de lei, cu aproape 2 miliarde mai mult față de anul trecut. La bugetele locale au fost colectate peste 4,3 miliarde de lei, în creștere cu 12,7%, iar la bugetul asigurărilor sociale de stat s-au acumulat circa 13,6 miliarde de lei, cu aproape 1,23 miliarde mai mult decât în 2025. Totodată, fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală au înregistrat venituri de peste 4,57 miliarde de lei, în creștere cu 10%.

În urma controalelor fiscale desfășurate în perioada 8–12 iunie, Direcția generală control a emis 107 decizii privind încălcări ale legislației fiscale. Astfel, au fost calculate obligații suplimentare către buget în valoare totală de 14,7 milioane de lei. Din această sumă, 11,2 milioane reprezintă impozite, taxe și majorări de întârziere, iar alte 3,5 milioane de lei sunt amenzi aplicate contribuabililor. În aceeași perioadă au fost întocmite 185 de procese-verbale contravenționale, iar amenzile aplicate au însumat 262 de mii de lei.

Fiscul anunță și intensificarea măsurilor de executare silită împotriva datornicilor. În doar cinci zile, autoritatea a încasat forțat 55,62 milioane de lei de la contribuabili restanțieri. Cea mai mare parte a banilor, 54,53 milioane de lei, a fost recuperată direct din conturile bancare ale datornicilor, iar alte 1,09 milioane de lei au fost ridicate din casieriile acestora.

În paralel, în urma măsurilor preventive și a discuțiilor cu contribuabilii, au fost achitate benevol restanțe de aproape 18,92 milioane de lei. La Fălești, după audieri organizate de Fisc cu 10 contribuabili restanțieri, au fost stinse datorii de peste 234 de mii de lei.

Serviciul Fiscal de Stat a mai preluat 28 de dosare cu bunuri confiscate, în valoare totală de peste 809 mii de lei. Cele mai multe au provenit de la Serviciul Vamal. Din comercializarea bunurilor confiscate, în bugetul de stat au fost transferați aproape 177 de mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#încasări la buget #executări silite #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.