Moldova Zahăr nu a exportat zahăr în România în 2022

Zilele trecute a apărut în presă un articol care include poze din România cu produsul Moș Zaharia, produs de ICS Moldova-Zahăr SRL, susținând că zahărul autohton este vândut cumpărătorilor din țara vecină la un preț mai mic decât celor din Republica Moldova. Bineînțeles, aceste poze s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare, exact așa cum se răspândește orice informație menită să genereze scandal, fie ea și incompletă. Nimeni însă nu a verificat veridicitatea informației și nici nu a analizat cum e posibil ca pe rafturile din România să existe asemenea produs cu un astfel de preț.

Inflația la nivel mondial și criza regională cauzată de războiul din Ucraina a afectat prețurile la toate produsele alimentare, iar zahărul nu este o excepție, deși creșterea prețului zahărului a fost mult mai mică, în comparație cu alte produse. Consumatorul este întotdeauna nemulțumit atunci când este nevoit să plătească mai mult pentru un produs și motivul este ușor de înțeles. În acest caz însă, motivul pentru care producătorii au fost nevoiți să ridice prețurile este absolut evident: creșterea semnificativă a costurilor de producere. Atunci când a crescut prețul la gaz, la energia electrică, la combustibil și la alte consumabile necesare în procesul de producere a zahărului, să obții un kilogram de zahăr devine mult mai scump, fapt care duce în mod inevitabil la prețuri mai mari la raft.

În aceste condiții de unde a apărut poza atât de populară în rândul internauților?

„Este vorba de un lot de marfă vândută unui client, în toamna anului 2021. Bănuiesc, că acesta a păstrat marfa în depozit și a decis să o scoată în vânzare acum. Și pentru că a fost cumpărată la preț mai mic și-a permis să o vândă la un preț mai mic. Compania ICS Moldova-Zahăr SRL nu a exportat nici un kilogram de zahăr în anul 2022” a informat administrația ICS Moldova Zahăr SRL.

Începând cu 01.03.2022 exportul de zahăr din Republica Moldova este interzis prin hotărârea CSE.

#Moș Zaharia #export #zahar #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.