Moldova Zahăr nu a exportat zahăr în România în 2022

Zilele trecute a apărut în presă un articol care include poze din România cu produsul Moș Zaharia, produs de ICS Moldova-Zahăr SRL, susținând că zahărul autohton este vândut cumpărătorilor din țara vecină la un preț mai mic decât celor din Republica Moldova. Bineînțeles, aceste poze s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare, exact așa cum se răspândește orice informație menită să genereze scandal, fie ea și incompletă. Nimeni însă nu a verificat veridicitatea informației și nici nu a analizat cum e posibil ca pe rafturile din România să existe asemenea produs cu un astfel de preț.

Inflația la nivel mondial și criza regională cauzată de războiul din Ucraina a afectat prețurile la toate produsele alimentare, iar zahărul nu este o excepție, deși creșterea prețului zahărului a fost mult mai mică, în comparație cu alte produse. Consumatorul este întotdeauna nemulțumit atunci când este nevoit să plătească mai mult pentru un produs și motivul este ușor de înțeles. În acest caz însă, motivul pentru care producătorii au fost nevoiți să ridice prețurile este absolut evident: creșterea semnificativă a costurilor de producere. Atunci când a crescut prețul la gaz, la energia electrică, la combustibil și la alte consumabile necesare în procesul de producere a zahărului, să obții un kilogram de zahăr devine mult mai scump, fapt care duce în mod inevitabil la prețuri mai mari la raft.

În aceste condiții de unde a apărut poza atât de populară în rândul internauților?

„Este vorba de un lot de marfă vândută unui client, în toamna anului 2021. Bănuiesc, că acesta a păstrat marfa în depozit și a decis să o scoată în vânzare acum. Și pentru că a fost cumpărată la preț mai mic și-a permis să o vândă la un preț mai mic. Compania ICS Moldova-Zahăr SRL nu a exportat nici un kilogram de zahăr în anul 2022” a informat administrația ICS Moldova Zahăr SRL.

Începând cu 01.03.2022 exportul de zahăr din Republica Moldova este interzis prin hotărârea CSE.

#Moș Zaharia #export #zahar #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.