Moldovagaz spune cine face parte din lista rușinii. Ceban pune piciorul în prag. Cere plata datoriilor Termoelectrica

Moldovagaz într-un comunicat de presă susține că datoriile consumatorilor noncasnici se cifrau, în data de 16 august, la 75,5 mil. de lei.

Compania susține că în scopul asigurării funcționării continue a sistemului de gaze naturale al țării și, totodată, neadmiterii majorării soldului datoriei va deconecta datornicii de la conductă.

„Furnizarea gazelor naturale va fi reluată după achitarea integrală a plății datorate pentru gazele naturale și a tarifului pentru reconectare. Concomitent, cu scopul evitării acumulării datoriei pentru gaze naturale consumate, consumatorul noncasnic va achita plata preventivă pentru gazele naturale până la 12 luni. Prin urmare, Moldovagaz solicită consumatorilor finali să fie stinsă restanța pentru gazele naturale furnizate”, se arată în mesajul companiei.

Totodată, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban susține că recenta majorare a tarifului la gaz la 23 de lei (cu TVA) nu este suficientă pentru ca furnizorul să-și poată acoperi plățile pentru gazul importat.

Urmare a tarifului mai mic, Vadim Ceban spune că vor fi acumulate datorii.

„În perioada ianuarie–iulie 2022 devierile tarifare au constituit 954 milioane lei. Mai mult, în august acestea vor constitui cca 409 milioane lei, iar în septembrie – cca 623 milioane lei. Aceste restanțe, de peste 2 miliarde lei, inevitabil urmează sa fie incluse în tariful pentru gaze achitat de consumatori. Întârzierea plăților contractuale ridică și suma datoriei față de furnizor, care deja e destul de impunătoare, și compromite relațiile între furnizorul de gaze și Moldovagaz”, a punctat Ceban.

Președintele companiei susține că în aceste circumstanțe, Moldovagaz este nevoită sa solicite din nou suportul Guvernului in forma de ajutor de stat direct sau achitarea datoriilor istorice ale Termoelectrica pentru acoperirea decalajului de casă, care va fi acumulat in perioada august-septembrie a anului curent, cu scopul acoperirii depline a costului de gaze naturale importate de la furnizorul principal. La fel, SA „Moldovagaz” s-a adresat către SAP „Gazprom” cu rugămintea să fie extins pînă la finele trimestrului IV termenul de achitare a plații pentru luna august curent.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Moldovagaz #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.