Ţara în care inflaţia nu mai dă înapoi după ce preţul petrolului a scăpat de sub control

22 Oct. 2023, 11:42
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
22 Oct. 2023, 11:42 // Oameni şi Idei //  bani.md

În septembrie, inflaţia din Marea Britanie nu a încetinit conform previziunilor, deoarece creşterea preţurilor petrolului a contrabalansat trendul descendent venit din partea costurilor alimentelor, scrie Bloomberg.

Indicele preţurilor de consum a crescut cu 6,7% faţă de anul precedent, în acelaşi ritm ca şi în luna precedentă, a anunţat miercuri Oficiul Naţional de Statistică. Economiştii se aşteptau ca inflaţia să scadă din nou la 6,6%.

Prognoza ratată nu a fost suficient de serioasă pentru a schimba perspectivele privind ratele dobânzilor, după ce un şir de 14 creşteri consecutive ale Băncii Angliei a început să influenţeze economia. Oficialii băncii centrale cântăresc dacă trebuie să facă mai mult pentru a readuce inflaţia la obiectivul de 2% şi se vor întâlni în data de 2 noiembrie.

La ultima şedinţă a Comitetului de politică monetară din septembrie, oficialii au votat împotriva unei majorări a dobânzii pentru prima dată din noiembrie 2021, majoritatea membrilor preferând să aştepte şi să vadă cum evoluează economia.

„Datele recente au produs un şoc. În timp ce preţurile nu au curescut, anumite cheltuieli esenţiale continuă să crească vertiginos”, a declarat Cheiu Cao, consilier în cadrul Mintago.

Pariurile de pe piaţa monetară cu privire la noi creşteri ale ratelor de dobândă au rămas în general stabile,  situându-se la o şansă de 30% pentru o creştere de un sfert de punct luna viitoare şi o probabilitate de peste 60% pentru o astfel de mişcare până la începutul anului viitor. Pieţele cotează la 40 de puncte de bază o relaxare a politicii de anul viitor, cu prima reducere până în noiembrie.

Datele care privesc inflaţia vin la doar o zi după ce datele privind locurile de muncă de la ONS au indicat o uşoară răcire a pieţei muncii. Creşterea câştigurilor medii a încetinit faţă de luna precedentă, deşi a rămas aproape de maximele istorice, în timp ce numărul de lucrători aflaţi pe ştatele de plată ale companiilor a scăzut.

Inflaţia de bază – care exclude preţurile volatile la alimente şi energie – a scăzut mai puţin decât se aştepta, la 6,1% de la 6,2%. Inflaţia serviciilor, care este urmărită îndeaproape de BOE, a accelerat în mod neaşteptat la 6,9% de la 6,8%.

Preţurile mai mari la pompă pentru automobilişti au fost cel mai important factor care a menţinut inflaţia la un nivel stabil, în timp ce preţurile alimentelor şi ale băuturilor nealcoolice, precum şi cele ale mobilei şi ale bunurilor de uz casnic au fost în sens invers. Preţul carburanţilor a crescut cu 3,6% între august şi septembrie, faţă de o scădere de 4% cu un an înainte.

Toţi ochii vor fi acum aţintiţi asupra celui de-al doilea lot de date privind piaţa muncii de la ONS, care va fi publicat marţi şi care va acoperi rata de ocupare a forţei de muncă, şomajul şi inactivitatea din Regatul Unit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.