Moldovenii, nevoiți să plătească tot mai des cu cardul! În 12 luni achitările s-au ridicat la 57 de miliarde de lei

Utilizarea cardurilor bancare în cadrul tranzacțiilor financiare a devenit o practică obișnuită pentru moldoveni, conform datelor recente. În ultimele 12 luni, potrivit economistului Veaceslav Ioniță, cetățenii Republicii Moldova au efectuat plăți cu cardul în valoare totală de 56,6 miliarde lei pentru procurarea de bunuri și servicii.

În aceeași perioadă, după cum spune Ioniță, veniturile populației au fost estimate la puțin peste 200 miliarde lei, iar cheltuielile au însumat aproximativ 190 miliarde lei. Din totalul cheltuielilor efectuate, 57 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 30%, au fost achitate cu cardul bancar, în timp ce restul de 133 miliarde lei au fost efectuate în numerar.

„Se observă o creștere semnificativă a plăților cu cardul în ultimii ani. Ponderea achizițiilor efectuate cu cardul a crescut de două ori în doar ultimii 2 ani. În 2020, doar 15% din procurări au fost efectuate cu cardul, în timp ce în prezent aceasta a crescut la 30%. Această evoluție indică o tranziție treptată spre utilizarea preferențială a cardurilor în detrimentul numerarului”, mai sune economistul.

Comparativ cu situația din 2010, când plățile cu cardul bancar reprezentau mai puțin de 2% din totalul cumpărăturilor, aceasta este o schimbare semnificativă în preferințele consumatorilor moldoveni.

„Din suma totală a plăților cu cardul, aproximativ 40,9 miliarde lei au fost achiziții efectuate în Moldova. Se adaugă, de asemenea, aproximativ 2,8 miliarde lei în achiziții cu carduri străine, efectuate de moldoveni în țară. Aceste achiziții sunt adesea realizate cu carduri străine deținute de moldovenii aflați peste hotare, dar care au fost folosite pentru a transfera fonduri către rudele lor în țară”, a precizat Ioniță.

În ceea ce privește plățile efectuate în afara țării, moldovenii au efectuat achiziții în valoare de 13 miliarde lei cu cardurile lor în ultimele 12 luni. Aproximativ 8,2 miliarde lei din această sumă sunt cheltuieli online, în timp ce restul de 4,8 miliarde lei sunt legate de achiziții realizate în timpul călătoriilor de afaceri sau odihnă în străinătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduri #tranzactii #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.